Președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Gheorghe-Liviu Odagiu, a participat la prezentarea bilanțului Tribunalului Arad și a răspuns întrebărilor jurnaliștilor, abordând subiecte precum decizia Curții Constituționale a României (CCR) privind pensiile magistraților, normarea activității instanțelor și presiunea asupra independenței justiției.

Reacția la decizia Curții Constituționale

Întrebat despre sentimentele sale față de decizia Curții Constituționale, Odagiu a subliniat că „o decizie a Curții Constituționale, ca orice decizie definitivă, presupune un final pentru o problemă juridică.” Președintele CSM a precizat că este așteptată motivarea oficială a Curții, care va trebui să răspundă argumentelor formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție, care a sesizat Curtea cu unanimitate de voturi. „După ce vom vedea motivarea Curții Constituționale, ne vom gândi ce este de făcut mai departe în acest domeniu,” a explicat Odagiu.

Căi de acțiune pentru magistrați

Referitor la opțiunile disponibile, președintele CSM a menționat două direcții principale: sesizarea organismelor europene de către președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și proiectul de normare a activității instanțelor, demarat încă de la începutul anului de CSM. Odagiu a atras atenția asupra volumului extrem de mare de activitate în instanțele românești, care depășește de patru ori media europeană, și a subliniat că normarea activității judecătorilor va aduce echilibru și eficiență în sistem.

„S-a discutat mult despre pensiile de serviciu ale judecătorilor, dar mai puțin despre volumul de muncă. Dacă ne raportăm la media europeană, observăm diferențe semnificative în ceea ce privește numărul de dosare pe judecător,” a explicat Odagiu.

Ce înseamnă normarea activității instanțelor

Președintele CSM a detaliat că normarea activității presupune limitarea numărului de cauze pe care un judecător le poate avea în sală la nivelul mediei europene. „Dacă acum un judecător poate intra cu 200 de cauze, iar media europeană este de 36, după implementarea proiectului va intra cu aproximativ 36 de cauze,” a precizat el. Dosarele rămase pe rol vor fi judecate într-un interval de timp rezonabil, fără ca această măsură să afecteze prescripția răspunderii penale.

Odagiu a mai explicat că suprasolicitarea instanțelor are cauze complexe, inclusiv legislația incoerentă și lipsa intervenției statului în reglementarea anumitor domenii. Exemplele citate au fost litigiile legate de casele de pensii, taxa de primă înmatriculare și contractele bancare cu clauze abuzive.

Independența justiției și presiunea asupra magistraților

Întrebat dacă justiția este independentă sau aservită politicului, Odagiu a subliniat că „justiția încă este independentă, iar CSM își va exercita în continuare rolul de garant al independenței justiției.”

Referitor la presiunile asupra judecătorilor, acesta a declarat: „Cea mai mare presiune este asupra resursei umane. Oamenii sunt suprasolicitați, agresați verbal și înjurați în spațiul public, iar familiile lor sunt amenințate. Rolul lor este desconsiderat, iar munca lor pusă în derizoriu.”

Regimul incompatibilităților și statutul judecătorilor

Odagiu a explicat că magistrații români se află sub unul dintre cele mai stricte sisteme de incompatibilități din Uniunea Europeană, fiind interzisă exercitarea altor profesii sau deținerea de acțiuni în companii. „Nu văd de ce aș fi incompatibil dacă aș cumpăra acțiuni la Microsoft sau Apple,” a afirmat președintele CSM.

În ceea ce privește statutul social și financiar al magistraților, Odagiu a nuanțat că salariul unui judecător stagiar este de aproximativ 7.000 de lei lunar, ceea ce este comparabil sau chiar mai mic decât alte profesii din piața muncii. „Judecătorul a ales o profesie vocațională și nobilă, iar respectul și remunerarea trebuie să fie proporționale cu pregătirea și responsabilitatea sa.

Judecătorul nu face o muncă fizică. Judecătorul are un examen dificil. Judecătorul are o profesie nobilă, care trebuie respectată în această societate și trebuie plătită ca atare. Când un salariu de judecător stagiar, aflat la începutul carierei, este de șapte mii de lei și, așa cum spunea un coleg din Consiliu astăzi, într-o postare publică, suma de bani pe care o poate câștiga un șofer al unei societăți de transport public, mă rog, restaurant, taximetrie, să spunem la modul general, ca să nu dau numele unei societăți, depășește suma de zece mii de lei lunar, mă întreb dacă acest salariu de judecător, de șapte mii de lei, este un salariu mare sau este un salariu mic. Eu cred că este unul mic.

Nu se poate pune problema în modul <<am libertatea să plec>>. Eu vreau să-mi exercit profesia pentru care m-am pregătit, pentru că am parcurs cel mai drastic sistem de examinare existent la ora actuală în România. Eu vreau să fiu respectat și vreau să fiu plătit pentru munca mea. Nu aceasta este soluția: <<Nu-ți place? Du-te în altă parte>>,” a subliniat acesta.

Relația cu puterea executivă

Odagiu a respins ideea unui conflict deschis între magistratură și puterea executivă, explicând că magistratura nu se află „în război” cu nimeni, dar va apăra autoritatea judecătorilor împotriva oricărei încercări de diminuare, totul în contextul în care Administrația Prezidențială întârzie semnarea decretelor pentru pensionarea judecătorilor.

„Magistratura nu se războiește cu puterea executivă. Autoritatea judecătorului trebuie respectată. Justiția are rolul de a asigura echilibrul societății, nu de a naște un război. Magistratura nu este în război cu nimeni. Dar magistratura se va apăra în fața tuturor celor care vor să îi știrbească autoritatea”, a răspuns președintele CSM.

Întrebat unde se simte cea mai mare presiune asupra independenței justiției, Odagiu a răspuns: „Cea mai mare presiune, cred că la ora actuală, este asupra resursei umane. Oamenii simt că nu mai pot. Nu numai că nu mai pot fizic. Nu numai că nu mai pot, în raport cu propriile familii, să aducă un strop de bucurie prin prezența lor acasă.

Sunt înjurați în spațiul public. Sunt agresați verbal în spațiul public. Sunt amenințați, ei și familiile lor, cu tot felul de agresiuni. După care li se spune să-și exercite magistratura și să formuleze plângeri penale mai departe. Oamenii simt că sunt desconsiderați și că rolul lor în societate este nu numai ignorat, ci dus în derizoriu”.

Citește și: Criză de personal la instanțele din Arad. Aproape 57.000 de dosare pe masa judecătorilor arădeni · Special Arad