Preşedintele bolivian Evo Morales i-a dăruit joi Papei Francisc un „crucifix comunist”, cu un Cristos răstignit pe ciocanul intersectat cu securea, simbolul comunismului. Reacţiile nu au întârziat să apară, mulţi criticând gestul preşedintelui, iar unii şi lipsa unei reacţii mai ferme a Sfântului Părinte. În timp ce nu se poate exclude intenţia preşedintelui de a face „reclamă” convingerilor sale politice, dacă nu au fost chiar intenţii mai rău-voitoare, trebuie ţinut cont că ceea ce i-a dat este o replică a unui „crucifix” al unui iezuit ucis în 1980 sub dictatura vremii, potrivit Catholica.ro.

Pontiful i-a făcut astăzi, 8 iulie, o vizită de curtoazie preşedintelui Morales, la palatul guvernamental. La aceste vizite are de obicei loc un schimb de daruri. Papa Francisc i-a dat un mozaic cu icoana „Salus Populi Romani”, patroana Romei. Preşedintele bolivian i-a dat diverse cadouri, unele cu însemne comuniste, precum crucifixul amintit. Filmarea îl arată pe Papa descumpănit în faţa cadoului, dar conform purtătorului de cuvânt, pr. Federico Lombardi, auzind explicaţia lui Morales Sfântul Părinte ar fi spus „Nu ştiam aceasta” (şi nu „Nu se poate aceasta”, după cum a vehiculat iniţial presa). Cuvintele sale nu se înţeleg bine datorită declanşării numeroaselor aparate foto în acţiune în acele momente.

Preşedintele Morales pare a-l fi luat prin surprindere pe Papa Francisc cu reproducerea unei cruci combinate cu secera şi ciocanul, prin anii 1970, de către pr. Luis Espinal Camps, un iezuit spaniol misionar în Bolivia, ucis în 1980. Conform pr. Federico Lombardi, purtătorul de cuvânt al Sfântului Scaun, combinarea celor două elemente de către pr. Espinal nu ar fi fost ideologică, ci exprima speranţa unui dialog între comunism şi Biserică. Readucerea în atenţie a crucifixului cu secera şi ciocanul este după mulţi o încercare de politizare a vizitei Papei. Morales conduce Partidul Mişcarea Socialistă, iar conflictele sale cu Episcopii bolivieni nu au fost puţine. Catolicii din ţările hispanice au criticat gestul lui Morales, considerându-l ofensator pentru numeroasele victime din America Latină – şi nu numai – ale regimurilor totalitare. Episcopul Jose Munilla Aguirre de San Sebastián, a scris pe Twitter: „Este culmea aroganţei să îl manipulezi pe Dumnezeu în slujba ideologiilor ateiste. Astăzi, încă o dată: #CristosRăstignit”.

Pr. Espinal, de la al cărui „crucifix comunist” s-a inspirat Morales pentru darul dat Papei, a fost un jurnalist apărător al drepturilor omului şi democraţiei, o figură controversată în Bolivia. În drum de la aeroport la palatul prezidenţial, Papa Francisc s-a oprit la locul unde a fost găsit corpul acestui preot iezuit decedat pe 21 martie 1980. „Dragi fraţi şi surori. M-am oprit aici să vă salut şi mai presus de toate spre amintire. Spre amintirea unui frate, fratele nostru, o victimă a intereselor care nu l-au dorit să lupte pentru libertatea Boliviei”, le-a spus Sfântul Părinte celor strânşi acolo. „Fie ca Cristos să îl ia la el. Domnul să îi dea odihna veşnică şi lumina Sa să strălucească asupra lui pe veci.”

Unii îl privesc pe pr. Espinal ca pe un martir care a trăit Evanghelia cu acelaşi spirit ca Fericitul Oscar Romero, ucis de salvadorieni la două zile după moartea pr. Espinal. Alţii susţin că ar fi fost un comunist implicat prea adânc în politică. Născut în 1932 în Barcelona, Espinal a studiat filosofia şi teologia, după care a intrat în noviciatul iezuiţilor din Veruela in Zaragoza la 17 ani. În acelaşi an a mers la Bergamo, Italia, pentru studii de jurnalism audio-video. După doi ani a revenit în Spania şi a început să lucreze la un trust de radio şi televiziune, pe vremea regimului lui Francisco Franco. A denunţat cenzura impusă de Franco şi în final a părăsit Spania. S-a mutat în Bolivia în august 1968, unde a preluat catedra de jurnalism a Universităţii Catolice Boliviene.

A primit cetăţenia boliviană în 1970, iar în următorii 10 ani a lucrat atât în presa scrisă cât şi în radio, producând multe documentare pe teme sociale. A fondat în 1976 Adunarea Permanentă pentru Drepturile Omului din Bolivia. În 1977 a participat la o grevă a foamei de trei săptămâni pe motive politico-sociale. În 1979 a fondat săptămânalul „Aqui”, catalogat ca de stânga, căci critica puternic corupţia guvernului. Aşa se face că preotul ajunge să fie răpit de o grupare paramilitară pe 21 martie 1980, pe când mergea spre casă. Ar fi fost torturat cinci ore şi apoi împuşcat de 17 ori. Trupul său a fost găsit a doua zi, cu cătuşele puse.

În amintirea acestei morţi tragice, în 2007 Morales a declarat ziua de 21 martie ca „Ziua Cinematografiei Boliviene”, datorită contribuţiei preotului în acest spaţiu. În respectiva zi, cinematografele şi televiziunile sunt obligate să arate filme naţionale, în special legate de drepturile omului şi despre populaţiile indigene.

Sursa: clujtoday.ro