Trei ani cu suspendare pentru un tânăr de 34 de ani, într-un caz de pornografie infantilă. Dosarul a fost instrumentat de cei de la Crimă Organizată Arad, iar sentința, care poate fi atacată cu apel, a fost dată acum de Tribunalul Arad. Instanța a decis că e vorba de pornografie infantilă calificată (săvârşită printr-un sistem informatic) în formă continuată, fiind vorba de 19 acte materiale cuprinzând 284 de fișiere fotovideo ce conțin materiale pornografice cu minori, fete și băieți, însumând zeci de ore de conținut pornografic.

Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Biroul Teritorial Arad a fost cea care a dispus percheziţiile de la Sântana din vara anului 2020.

După aproape trei ani, după zeci de acte adunate la dosar, ca urmare a faptului că inculpatul a susţinut pe tot parcursul cercetării şi mai apoi a judecăţii că este nevinovat, refuzând să se supună testului poligraf, fiind convins că filmele stocate pe care le-a șters cu o zi înainte de percheziție (!) nu mai pot fi descoperite de anchetatori, Tribunalul a decis că C.I. se face vinovat de cele cuprinse în rechizitoriul celor de la Crimă Organizată.

Mai exact că, în perioada 08. 11.2020 – 31.12.2021, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, prin aceiaşi modalitate, adică prin utilizarea unui sistem informatic, folosind aceiaşi conexiune de internet, cu aceeași adresă I.P., localizată la reşedinţa sa, din Sântana, a accesat prin intermediul sistemului informatic propriu 284 de fișiere conținând materiale pornografice cu minori, însumând zeci de ore, prin folosirea unor reţele „peer-2-peer” (P2P-“faţă în faţă”), respectiv prin utilizarea aplicației “EMULE”.

În materialele pornografice apar minori – fete și băieți, în ipostaze sexuale explicite, filme pe care le-a descărcat, procurat, deținut, stocat, în sistemul său informatic, materialele pornografice fiind astfel expuse şi puse la dispoziţie, în vederea distribuirii, celorlalţi membri ai reţelei „peer-2- peer” (P2P-“faţă în faţă”).

Sesizare pe pornografie infantilă, prin ICACOPS

Sistemul informatic pe care inculpatul l-a folosit la săvârşirea infracţiunii de pornografie infantilă a fost depistat prin intermediul aplicaţiei informatice „ICACOPS”, aplicația identificând sistemul ca fiind conectat la o reţea “P2P” – “peer to peer”, prin intermediul aplicației client „EMULE”, asociată site-ului http://emule-project.net , conexiunea de internet fiind localizată în Sântana.

Datele descoperite de ICACOPS au fost furnizate organelor de poliţie judiciară din cadrul SCCO Arad, acestea stând, în fapt, la baza sesizării din oficiu şi începerii urmăririi penale “in rem” pentru săvârşirea infracţiunii de pornografie infantilă.

Principala atribuție a „ICACOPS” este aceea de a scana rețelele “peer-to-peer” (P2P) în vederea identificării materialelor pornografice cu minori. Sistemul ICACOPS colectează date despre infractor și alte informaţii asociate acestuia, constituind o bază de date ce vine în sprijinul anchetatorilor. Datele stocate reprezintă informații de observare ale utilizatorilor în următoarele rețele “Peer to Peer” (P2P): Ares, BitTorrent, eMule, Freenet, Gnutella, Gnutella2, Gigatribe, IRC / Chatstep / Motherless.

De la ICACOPS direct la Sântana

După începerea urmăririi penale „in rem”, în baza datelor furnizate de aplicaţia informatică „ICACOPS”, care a oferit indiciile temeinice şi bănuiala rezonabilă că s-a săvârşit infracţiunea de pornografie infantilă de către utilizatorul cu IP-ului respectiv, localizat în Sântana, judeţul Arad, s-a procedat la identificarea certă a autorului infracţiunii, apoi la percheziţia domicilară din 05.01.2022, la locuinţa acestuia, de unde s-a ridicat hard disk-ul pe care erau stocate materialele pornografice (sute de fişiere cuprinzând materialele pornografice cu minori).

„Coincidențele”: A șters materialele pornografice cu o zi înainte de percheziție

În dosar apare şi o menţiune demnă de amintit, care ne-a pus și pe noi pe gânduri, așa cum probabil i-a pus pe anchetatori, și care ne face să ne gândim că discuțiile din spațiul public din ultimele zile, legate de cea mai recentă anchetă Recorder, ar trebui duse mult mai departe. Iată ce se arată în textul care precede sentința Tribunalului: faptul că în „Raport Detalii” „s-a constatat că inculpatul, în data de 04.01.2022 începând cu ora 00:32, a șters mai multe fișiere de tip Dynamic Link Library, inclusiv fişierele cuprinzând materialele pornografice cu minori (…).

Probabil a fost o „coincidenţă” (!) faptul că în data de 03.01.2022 s-a admis solicitarea de efectuare a percheziţiilor domiciliare, care au fost efectuate în 05.01.2022, iar în 04.01.2022 inculpatul a şters dovezile incriminatoare, împrejurare care explică faptul de ce inculpatul a fost aşa de sigur că nu va fi acuzat de nimic, crezând că ceea ce a şters nu se va putea recupera prin percheziţia informatică.

Faptul că inculpatul a acţionat în pripă atunci când a şters fişierele conţinând materiale pornografice cu minori rezultă şi din împrejurarea că acesta a şters şi fişiere DLL, care asigură funcţionarea aplicaţiilor şi care nu se şterg niciodată voit, pentru că afectează funcţionalitatea PC-ului. (…)”.

Web history cu pornografii

Cei care au făcut însă percheziţiile informatice au identificat calea în care au fost stocate fișiere în a căror conținut se aflau materiale pornografice cu minori, înainte de a fi șterse, dar şi fişierele care au fost scrise pe HDD, inițializându-se procedura de descărcare și implicit punere la dispoziție a acestora. În raportul de percheziție informatică s-au descoperit, de pildă, în capitolul „web history”, în perioada 23.06.2016 ora 22:00 – 24.06.2016 ora 02:34, 110 acțiuni pe pagina http://www.torenkey.com , dintre care 10 au reprezentat rezultate de căutări după cuvinte cheie având conotații de pornografie infantilă.

„În urma analizării fișierelor tip imagine identificate în urma percheziționării HDD aparținând inculpatului, s-a constatat faptul că, din totalul de 446 de fișiere tip imagine, 437 dintre acestea reprezintă materiale pornografice cu minori, 3 fișiere cu materiale pornografice în care nu sunt înfățișați minori, 51 fișiere în care sunt înfățișați minori dar care nu se încadrează în categoria materialelor pornografice cu minori, iar 9 fișiere reprezintă imagini cu logo ale aplicației Torenkey”, se mai arată ăn textul sentinţei.

Tot în urma percheziţiei, s-a constatat faptul că, „din totalul fișierelor tip video copiate fizic, 232 dintre acestea reprezintă materiale pornografice cu minori, 75 fișiere cu materiale pornografice în care nu sunt înfățișați minori, 12 fișiere care sunt înfățișați minori, dar care nu se încadrează în categoria materialelor pornografice cu minori, iar restul materialelor nu pot fi deschise deoarece acestea au fost șterse și s-a păstrat doar o adresă logică a fișierului și nu conținutul acestuia”.

Iar acestea sunt doar parte din acuzele aduse de procurori.

A susținut că e nevinovat, fiind sigur că fișierele nu vor fi găsite

Pe parcursul urmăririi penale, inculpatul a susținut că este nevinovat, după cum se poate vedea și în cele indicate în actele de urmărire: „Arăt faptul că sunt nevinovat și că nu știu despre ce este vorba. Eu nu am făcut nimic din acuzațiile care mi se aduc. Nu știu cine dintre membrii familiei mele, mama, tata, fratele, unchiul, mătușa ar fi putut săvârși astfel de fapte. Nu știu ce am făcut în perioada 30-31.12.2021, dar am fost acasă. Arăt faptul că nu sunt de acord să fiu testat cu tehnica poligraf pentru a dovedi că spun adevărul. Arăt faptul că nu mai doresc să declar nimic.”

Inculpatul a refuzat să semneze procesele verbale prin care i s-au adus la cunoştinţă acuzaţiile, drepturile şi obligaţiile, drepturile persoanei reţinute, ordonanţa de reţinere etc.
În cuprinsul sentinţei de acum se mai arată şi faptul, indicat de noi și mai sus, că „inculpatul a fost convins, în perioada 05.01.- 06.01.2022, că organele de urmărire penală nu vor mai putea recupera fişierele conţinând materialele pornografice cu minori care îl incriminau, pe care el le-a şters din calculator la data de 04.01.2022 ora 00.32, cu o zi înainte de efectuarea percheziţiei domiciliare şi ridicarea sistemului informatic pe care inculpatul l-a folosit în activitatea infracţională, optând pentru atitudinea agresivă precizată”.

Tot aici se indică şi faptul că „Ulterior, inculpatul a sugerat că fapta a fost comisă de către alt membru al familiei sale sau de către prietenii care au venit la el în vizită sau de către alte persoane necunoscute care s-au conectat ilegal din stradă la reţeaua sa de internet”. Şi, tot aici, se menţionează și că „atitudinea ostilă a inculpatului a făcut necesară efectuarea a numeroase acte de urmărire penală”, sentinţa ţinînd cont de aceste date la calculul sumelor datorate statului.

Judecătorii nu cred că se impune privarea de libertate

Instanţa a apreciat, însă, că în cazul inculpatului, nu se justifică o pedeapsă privativă de libertate, că este suficientă o pedeapsă mai uşoară, considerând că scopul pedepsei poate fi atins şi fără condamanare la închisoare. În viziunea judecătorilor Tribunalului Arad, soluţia de condamnare fără privare de libertate îşi îndeplineşte şi „forţa coercitivă faţă de inculpat, care astfel va înţelege că pe viitor nu va mai exista clemenţă din partea organelor abilitate, în cazul comiterii unei noi fapte de natură penală”.

S-a luat în considerare şi faptul că inculpatul are un loc de muncă din care îşi asigură existenţa, studii superioare, nu este cunoscut cu antecedente penale, iar infracţiunea comisă de către acesta, aşa cum a fost expusă mai sus, în opinia instanţei, este un incident izolat care nu caracterizează comportamentul inculpatului în general şi în societate.

Ca atare, arădeanul a primit 3 (trei) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de pornografie infantilă şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor (de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii), pe o perioadă de 3 ani.

Instanţa a dispus, mai apoi, suspendarea executării pedepsei pe un termen de supraveghere de 3 (trei) ani de la data rămânerii definitive a hotărârii. Pe durata termenului de supraveghere, condamnatul trebuie să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate și trebuie să presteze muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 90 de zile.

Bun de plată: 11.000 lei

11.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, sumă din care fac parte şi cheltuielile judiciare în cuantum de 10.000 lei, aferente urmăririi penale, vor trebui plătite de condamnat. Sentinţa Tribunalului Arad nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel.

Citește și: „Luat pe sus” de DIICOT pentru pornografie infantilă! Îmbăta și droga minorele de care se folosea, apoi le plătea cu 30 de lei pe oră