O intersecție care ne dă bătăi de cap, zi de zi: Podgoria. În fapt, cea mai aglomerată intersecția din Arad şi cea care la orele de vârf e un calvar pentru şoferi. Câteva probleme în trafic, benzi desenate aiurea, alte câteva erori, dar și câteva soluții sunt datele prezentate, luni de dimineaţă, de Asociația Pro Urbe, care a numărat, la propunerea arădenilor, câte vehicule intră în cea mai mare intersecţie din Arad, în 45 de minute.

3.434 de maşini au intrat, potrivit celor de la Pro Urbe, în intervalul orar 7.30 -8.15, în intersecția de la Podgoria.

Numărătoarea de la Podgoria şi cererea arădenilor vine după ce Pro Urbe a prezentat, de curând, rezultatele numărătorii efectuate de asociaţie la Primărie.

Dar nu a fost vorba doar de numărarea mașinilor de aici în acțiunea asociației, singura care mai pare dornică să se implice în chestiuni civice în Arad, ci și despre justificarea acestei numărători, indicarea problemelor care duc la blocaje în trafic, dezvăluirea soluțiilor valabile în alte orașe și a celor relativ ușor de aplicat și nu neapărat costisitoare pentru Arad.

Dimineaţa, spre şcoală şi serviciu: 3.434 de maşini în 45 de minute!

Pe pagina Pro Urbe, în materialul intitulat ”Bună dimineaţa, Podgoria!”, Ladislau Szőke indică:

„Pentru că au cerut cetățenii, am numărat și traficul din Podgoria la ora de de vârf. Valorile le vedeți în imaginea de mai jos (3.434 de maşini în 45 de minute, în intervalul orar 7.30 – 8.15 – n.r.). Probabil nicio surpriză pentru cei care au văzut articolul cu numărătoarea din fața Primăriei. Era de așteptat să fie mai mare, chiar semnificativ mai mare, și așa și este. Traficul din piața Podgoria este cu peste 40% mai mare decât cel de pe centru, valoare pe care o resimțim cu toții”.

(Numărătoarea făcută de Asociaţia Pro Urbe la Podgoria. Foto: Pro Urbe)

Szőke indică în prezentare şi motivul pentru care Pro Urbe a numărat maşinile şi cum s-a făcut această numărătoare:

„Am dori să clarificăm că aceste numărători nu fac parte dintr-un studiu de trafic amplu, care ar avea ca scop optimizarea traficului la nivelul întregului oraș. Un asemenea studiu ar depăși cu mult capacitățile Pro Urbe. Noi suntem o asociație civică, nu un institut de cercetare sau o firmă specializată în optimizarea traficului urban. Rolul nostru nu este de a furniza soluții complexe. Rolul nostru, și de asemenea al acestei numărători, este de a atrage atenția asupra unor probleme ale urbei.

Încercăm să facem asta nu la nivelul «este aglomerat pe centru, ar trebui administrația să facă ceva», ci furnizând niște date utile și propunând idei care să ajungă pe masa decidenților. De aici încolo administrația ar trebui să apeleze la specialiști și să găsească soluții la problemele semnalate de noi.

Problemele le vedem cu toții, Pro Urbe doar încearcă să formuleze aceste probleme astfel încât subiectele să poată deveni o bază de discuție cu administrația. Fără niște date și fără niște idei de bază, despre ce s-ar putea discuta?”

Ce nu s-a putut număra la Podgoria

Pro Urbe a indicat şi faptul că la Podgoria s-au numărat doar mașinile care au intrat în intersecție, nu și care încotro au luat-o, cum s-a întâmplat în cazul numărătorii din fața Primăriei, pentru că „tehnica ce o avem la dispoziție nu ne-a permis să facem asta. Traficul din Podgoria este mai complex decât cel din centru. De asemenea, nu am avut la dispoziție suficiente camere de înregistrare, prin urmare numărătoarea pe sensul dinspre Gară poate fi inexact (eroarea poate fi de ordinul a 20-30 mașini) pentru că tramvaiele au obturat câteodată vizibilitatea”.

De ce se înfundă Podgoria? Din cauza blocajelor de pe alte străzi

Că la Podgoria e bai mare vede și simte pe pielea lui orice șofer prins în traficul arădean. Ce s-ar putea face, însă? Potrivit celor de la Pro Urbe, sunt câteva soluții pe termen scurt, care nu sunt defel costisitoare: „Motivul pentru care se înfundă Podgoria de fapt nu se află la Podgoria. Intersecția se înfundă pentru că nu poate fi degajată. Două dintre căile de degajare sunt frecvent înfundate la rândul lor. Vorbim despre Revoluției spre Teatru și despre Coposu spre Consiliul Județean. Pe aceste două sensuri sunt ambuteiaje cauzate în alte locuri.

Revoluției se înfundă tocmai la Primărie, acolo unde noi am propus fluidizarea traficului prin realizarea a două benzi spre Xenopol și apoi spre Dragalina. Coada este până la Podgoria. Strada Corneliu Coposu se înfundă la Consiliul Județean unde rezolvarea ar fi și mai simplă decât la Primărie, print-o banală retrasare a benzilor”.

80% mai mult combustibil pentru mașinile arădenilor prinși în blocaje

Dacă ar fi aplicate aceste două soluții simple, ele nu ar reduce neapărat numărul mașinilor, dar, potrivit celor de la Pro Urbe, prin fluidizare „ar reduce timpul petrecut de aceste mașini în trafic”, ar reduce poluarea generată de carburantul consumat în plus de mașinile prinse în blocaje și de aici ar duce la economii în buzunarele arădenilor.

„Aveți mai jos simulările date de Google Maps pentru traseul Gară – Colegiul Național Moise Nicoară pentru duminică la ora 7:45 și joi la ora 7:45. Durata este de 4-9 minute contra 6-18. Experiența locală spune că în cursul săptămânii este mai degrabă 18-20 de minute și este absolut exclus să fie doar 6. Am ales Colegiul Moise Nicoară pentru că este poziționat cam la mijloc printre școlile mari din centru.

Duminică dimineața traseul durează 5 minute. Joi dimineața durează probabil 18 minute, sigur nu 6.

Conform unui studiu creșterea de 4 ori a duratei călătoriei pe un anumit traseu duce la creșterea cu 80% a consumului de combustibil. Din moment ce duminica poți ajunge în 5 minute, iar în intervalul măsurat de noi nici 20 de minute nu-i sigur că ajung, putem considera că suntem în situația descrisă de studiu.

Prin urmare în medie mașinile în loc de să zicem 6 litri/100 km, vor consuma 11. Doar pe acest segment de 2,7 km consumul suplimentar al unei mașini este de 0,135 l. Înmulțim asta cu 1000 de mașini avem 135 l de combustibil arși aiurea doar pe acest segment în fiecare dimineață”.

(Timpii necesari pentru a ajunge de la  Gară la şcolile din centru.  Foto: Pro Urbe)

24.300 litri de combustibil arse aiurea, doar între Gară și școlile din centru

„Dacă considerăm că anul școlar are 180 de zile de curs, arădenii care își duc copiii la școală cu mașina pe acest traseu ard AIUREA anual 24.300 l de combustibil doar între Gară și școlile din centru, din cauza traficului congestionat. Încă o dată, această cantitate este doar plusul ars inutil și care ar putea fi redus prin descongestionarea traficului. (…) Ne mirăm că murim de cancer pulmonar”, precizează Pro Urbe în „Bună  dimineaţa, Podgoria”.

Cei din asociație indică și un fapt care ar trebui să fie bizar pentru toți cei care iubesc Aradul: „Nu vedem care ar fi argumentul pentru a nu face imediat ceva pentru a fluidiza traficul. Costurile modificărilor propuse de noi sunt infime. La Primărie ar trebui făcute modificările propuse de noi mai devreme, iar la intersecția străzii Corneliu Coposu cu strada Miron Costin ar trebui trasate benzile cum sunt în imaginea de jos, pe ambele sensuri.

(Problema semnalată pe strada Corneiul Coposu. Foto: Pro Urbe)

Momentan este o singură bandă de mers înainte, deși strada Corneliu Coposu are două benzi, și înainte, și după această intersecție. Nu înțelegem de ce ar trebui fix în intersecție să fie doar o singură bandă. Efectele acestei gâtuiri ilogice se văd în ambuteiajul de la Podgoria. Cu o marcare corectă s-ar asigura două benzi de mers înainte, pe toată lungimea străzii, și coada nu ar sta în fiecare dimineața până la Podgoria.
Trebuie corectat marcajul astfel încât să fie o bandă de virat la stânga, una de mers înainte și una de mers înainte și la dreapta”.

Soluţia pe termen mediu: mutarea traficului pietonal pe o pasarelă

Potrivit lui Ladislau Szőke, există soluții optime și pe termen mediu, dar desigur acestea presupun și investiții. Cea mai simplă dintre soluţii şi cea mai puţin costisitoare ar fi mutarea traficului pietonal, fie sub, fie deasupra intersecției.

„Un sens giratoriu cu 3-4 benzi în interiorul sensului, în care intră 4 șosele cu câte 2 benzi, nu ar trebui să se înfunde. Podgoria se în fundă totuși. De ce? Simplu: pentru că nu este un sens giratoriu. Este o intersecție semaforizată. Și motivul pentru care este o intersecție semaforizată sunt pietonii și, parțial, tramvaiele. Tramvaiele ar putea beneficia de un sistem de avertizare automată a traficului auto la intrarea în intersecție. Pietonii sunt greu automatizabili.

Prin urmare, transformarea intersecției într-un sens giratoriu real nu se poate face fără mutarea traficului pietonal, ori sub, ori deasupra intersecției.

Temă dificilă, dar costurile ar fi incomparabil mai mici decât mutarea în subteran a unei direcții de circulație auto. Fie că muți în subteran traseul Maniu-Coposu, ambele sensuri evident, fie cobori Revoluției sub intersecție, costurile sunt uriașe, iar deranjul ar fi maxim. Cea mai ieftină ar fi o pasarelă corectă din punct de vedere tehnic, ușor accesibilă pentru toți, care să asigure legăturile atât pietonale, cât și pentru bicicliști.

Aveți mai jos o pasarelă doar pietonală din Rzeszow, Polonia. La Podgoria este mai mult loc, se pot urca și pistele de biciclete. Urcările ar putea fi dotate și cu rampe rulante. S-ar putea face ceva spectaculos, nu obligatoriu de formă circulară.

(Pasarelă din Polonia, pe Google Earth. Foto: Pro Urbe)

(Imagine de noapte a pasarelei din Rzeszow, Polonia. Foto: Pro Urbe)

Soluții pe termen lung și câteva concluzii

Există soluții, desigur, şi pe termen lung pentru cel mai important nod de trafic din oraș, dar, potrivit celor de la Pro Urbe, „în afară de optimizarea traficului prin intersecție, mari modificări nu se pot face. Traseele rutiere sunt date. Traseele tramvaielor ar merita în schimb modificate un pic”. Propunerile Pro Urbe pe termen lung vor fi făcute publice în viitor, dar concluziile legate de traficul de la Podgoria după numărătoarea făcută de membrii asociației sunt clare: din păcate, e irealist să te aștepți de la administrația locală din Arad să recurgă la soluții de genul celor de mai sus, pentru că tot ce întreprinde în aceste zile administraţia nu îți dă mari speranțe nici pentru viitor, dar că „speranța vine de la orașele vecine, unde vedem că administrațiile fac lucruri adevărate, unde se fac pasaje subterane, parcări și viaducte, unde se refac bulevarde întregi, nu doar se schimbă pavaje la trotuare, nici alea bine, și în ritm de melc. Dacă la Oradea se poate, la Timișoara se poate, și la Arad se poate”.

Citește și:

Traficul arădean la oră de vârf: 2.400 de mașini au trecut în doar 45 de minute prin fața Primăriei