O analiză recentă publicată de Guvernul României și intitulată „Raport: Analiza eficienței administrației publice centrale și locale” pune oglinda în fața realității demografice triste a județului nostru, iar imaginea reflectată este una care ar trebui să sperie orice decident local și național.

Documentul, bazat pe datele Institutului Național de Statistică (INS) pentru anul 2023, nu lasă loc de interpretări: Aradul suferă de o „hemoragie” de populație și de un proces de îmbătrânire accelerată, care riscă să transforme municipiul și vecinătățile sale într-un spațiu al abandonului economic și social, al pustiului.

Situația este, desigur, problematică nu doar la nivel local, ci la nivelul întregii țări, așa cum rezultă din datele oficiale. Conform raportului, „datele pentru anul 2023 furnizate de INS indică un spor natural negativ în aproape toate județele României, confirmând continuarea declinului demografic observat în ultimele decenii”. Deși județul Arad se situează undeva la mijlocul clasamentului național când vine vorba de sporul natural, cu un interval situat între -5,8 și -3,7 persoane la 1.000 de locuitori, stăm vizibil mai prost decât vecinii din Timiș și Bihor, fiind „salvați” de la coada clasamentului regiunii doar de situația și mai dramatică din Caraș-Severin și Hunedoara.

Municipiul Arad, un pol care nu mai atrage

Analiza detaliată la nivel de unități administrativ-teritoriale (UAT) evidențiază o realitate cruntă pentru municipiul Arad. Deși teoretic ar trebui să fie motorul zonei, municipiul Arad înregistrează un scor negativ în toate cele trei clasamente demografice esențiale avute în vedere în acest material: natalitate, spor natural și sold migratoriu. Nici vecinii municipiului nu stau mai bine.
În plus, raportul subliniază că „UAT-urile care înregistrează simultan un spor natural negativ și un sold migratoriu negativ sunt cele mai expuse proceselor de depopulare accelerată”. Din păcate, municipiul nostru se încadrează perfect în această descriere, având un spor natural de minus 846 și un sold migratoriu de minus 301.

Deși evident mai dezvoltate decât noi din punct de vedere economic și mult mai atractive în ultimii zece ani atât pentru firme, cât și pentru tineri, municipiile vecine intră și ele în categoria de mai sus. Timișoara, vecina noastră, își trece în cont un spor natural negativ de -1.264, iar Oradea de -528, în timp ce sporul migratoriu la Timișoara a fost calculat tot pe minus, -615, ca de altfel și cel al Oradiei (dar aici e doar -155).

Citește și: Mai puține decese, aceiași criminali. Aradul moare sub povara cancerului, a bolilor de inimă și a celor de plămâni

Spre deosebire de zone care exercită o „capacitate magnetică” asupra populației tinere, Aradul pierde an de an și pe acest front. Zonele cu sold migratoriu pozitiv pot beneficia de o „stabilizare sau regenerare demografică pe termen scurt și mediu”, așa cum arată raportul, dar Aradul nu-și găsește loc aici, ci se confruntă cu o pierdere netă de populație prin migrație, semn al oportunităților economice care pălesc și al atracției exercitate tot mai puternic de centrele urbane mari.

Vecinătatea Aradului: nici sateliții nu se simt mai bine

Nici măcar localitățile din imediata vecinătate a municipiului nu reușesc să compenseze declinul Aradului, infirmând parțial teoria unei suburbanizări sănătoase. Analizând localitățile după proximitatea lor față de Arad, vedem un șir de cifre cu minus și aici. Livada are un spor natural de -1, Vladimirescu de -14, Șagu de -13, Frumușeni de -8, iar Felnac, deși reușește un firav plus 5, nu poate schimba tabloul general. Zimandu Nou înregistrează -18, iar Vinga -10.

Această tendință își găsește explicația în raportul Guvernului, în care se arată că „majoritatea covârșitoare a UAT-urilor au un spor natural negativ, ceea ce indică o tendință generalizată de îmbătrânire și scădere a populației în teritoriu”. Practic, în afară de câteva „insule” de reziliență, județul îmbătrânește tot mai tare.

Excepțiile care confirmă regula: singurele localități pe „plus”

Pentru a înțelege cât de rară este creșterea naturală, trebuie precizat că următoarea listă făcută de noi este una exhaustivă. Localitățile de mai jos sunt singurele din județ care au reușit în 2023 un spor natural pozitiv, conform datelor oficiale: Pâncota conduce cu un spor natural de plus 18, urmată de Zărand (cu plus 12) și Curtici (cu 12), Fântânele (8), Șiria (8), Olari (8), Ususău (6), Secusigiu (5), Zădăreni (4), Pilu (3), Socodor (2) și Grăniceri (2).

„UAT-urile cu spor natural pozitiv pot fi asociate cu mobilitate rezidențială pozitivă, existența unor facilități sociale (locuințe, grădinițe, locuri de muncă) și un profil demografic mai tânăr”, se arată, ca idee generală, în raport.

Dincolo de aceste UAT-uri, județul este doar o listă lungă a declinului, unde Sebișul pierde 50 de suflete la mia de locuitori, Hălmagiul 41, Nădlacul 39, Socodorul 37 (Ghiorocul 37), Lipova 33, Zăbrani 30, Pecica 27, Ineul 26, Gurahonțul 23, iar Semlacul și Sântana câte 21 fiecare. Chiar și zone cu potențial turistic, precum Moneasa, sunt pe minus (-8).

Migrația nu ne face bine: Aradul exportă mai mulţi locuitori decât importă

Problema nu este generată doar de faptul că se nasc puțini copii, ci și că pleacă cei care sunt deja aici. Indicatorul soldului migratoriei reflectă diferența dintre persoanele care s-au stabilit într-o localitate și cele care au părăsit-o pentru a se stabili în alte state, altundeva. Când vine vorba de acest indicator, Guvernul avertizează că „UAT-urile cu sold migratoriu negativ arată o pierdere netă de populație prin migrație, fiind predominante în zone rurale izolate, cu oportunități economice reduse, în orașe mici în declin industrial”.

În județul Arad, lista localităților cu sold migratoriu negativ este îngrijorătoare și este condusă detașat de Municipiul Arad, cu un sold migratoriu negativ din trei cifre: -301. Toate celelalte localități cu sold migratoriu negativ se învârt în jurul a două cifre sau chiar una.

„UAT-urile cu sold migratoriu negativ arată o pierdere netă de populație prin migrație, fiind predominante în zone rurale izolate, cu oportunități economice reduse, în orașe mici în declin industrial sau în zone afectate de migrația tinerilor către centre urbane mari sau în afara țării”, se subliniază în documentul oficial.

Sunt puține localități unde aceste cifre sunt pe plus. Iată-le, așa cum le-am identificat noi: Tîrnova (+7), Socodor (+3), Livada (+2), Zerind (+2), Săvârșin (+1), Vărădia de Mureș (+1), Pleșcuța (+1), Mișca (+1), Chisindia (+1) și Moneasa (+1).

Raportul prezintă și localitățile unde soldul migratoriu este pe zero, semn al stagnării, unde nu mai vine, dar nici nu mai are cine să plece: Brazii, Grăniceri, Iratoșu, Apateu, Beliu, Hășmaș, Archiș, Ignești, Cărand, Șilindia, Tauț, Seleuș, Dieci, Hălmagiu și Hălmagel.

Toate celelalte localități din județul Arad sunt pe minus în acest clasament. Situația la nivel național nu e cu mult mai bună, semn că nu doar Aradul îmbătrânește, ci mai toată România. La nivelul Uniunii Europene, problema îmbătrânirii populației e amplu dezbătută, liderii politici și specialiștii încercând să găsească soluții pentru a înclina balanța vârstei în Europa.

În așteptarea unei infuzii de activitate

Potrivit Guvernului României, această „imagine clară asupra dinamicii populației” oferită de raportul guvernamental nu este doar un exercițiu statistic, ci „un indicator critic pentru planificarea serviciilor publice și anticiparea evoluției populației active”. Fără o infuzie de atractivitate, fără facilități sociale precum locuințe și grădinițe, Aradul riscă să rămână în această spirală a degradării, unde populația îmbătrânită va pune o presiune uriașă pe un sistem public susținut de tot mai puțini contribuabili.

Datele oficiale de mai sus arată nu doar faptul că orașul și județul nostru nu mai sunt magneți de dezvoltare, ci riscă să devină locuri din care viitorul preferă să plece.

Citeşte şi:

A început construcția parcului fotovoltaic al orașului Ineu

Adaugă Special Arad ca sursă preferată în Google: Pașii extrem de simpli de urmat