Pita de Pecica, secretele delicioasei pâini pe care o prefera Ceauşescu

    de - | 2 decembrie 2015, 8:44 AM | Altădată | Pecica | Topic special

    1

    Pâinea consumată de Ceauşescu, devenită ce mai bună pâine românescă, este acum consumată şi de către străini. Vorbim despre pita de Pecica, coaptă pe vatră, care nu conţine conservanţi. Ungurii şi nemţii merg la Pecica special pentru pita care se face acolo din moşi-strămoşi, potrivit informațiilor adevarul.ro.

    Pita de Pecica este făcută din grâul ce se recoltează doar din holdele din apropierea localităţii, ea devenind cu urmă cu câţiva ani brand naţional. Pâinea care poate rămâne proaspătă timp de zece zile se mai face în momentul de faţă în câteva brutarii din localitate, în cuptore vechi din perioada interbelică. „Am cumpărat brutăria în 1997 de la Ioja Alexandru. El a pus în funcţiune primul cuptor din cărămidă prin anul 1925, între cele două războaie mondiale. Cocea aceeaşi pâine ca şi noi. Odată ce am cumpărat afacerea, am primit de la Ioja şi reţeta, veche de pe vremea dacilor”, spune unul dintre brutari.

    Acesta mai afirmă că secretul pitei, pe lângă cantităţile de apă, drojdie, sare şi făină bine drămuite, este şi cel al cuptoarelor din cărămidă făcute de ţigani, arse la foc de lemne, de ştiuleţi de porumb ori de resturi vegetale. Pita de Pecica a fost descoperită de familia Ceauşescu. De câteva ori pe săptămână, pită de la Pecica, produsă după reţete tradiţionale, era trimisă cu avionul la Bucureşti pentru Nicolae Ceauşeşcu. Pe vremuri, cea mai cunoscută în Pecica era făcută de către Gajo, unul din cei mai renumiţi brutari din localitate.

    pita pecica

    Primarul oraşului Pecica, Petru Antal, spune că spre Bucureşti plecau în fiecare săptămână cel puţin două transporturi de pită, unul marţea şi unul vinerea. Pita consumată de soţii Ceauşescu era făcută la CAP „Ogorul”, situat la intrarea în localitate, dinspre municipiul Arad.

    În urmă cu câţiva ani autorităţile oraşului au reuşit să înregistreze produsul („pită”, nu „pâine”) la Ministerul Agriculturii. Despre Pecica, istoricii spun că este una din cele mai vechi aşezări rurale din judeţul Arad, care a fost locuită încă din epoca bronzului. La doar câţiva kilometri se găseşte faimoasa aşezare „Şanţul Mare”. Cele mai importante straturi aparţin epocii bronzului, cultura Periam-Pecica, şi din epoca dacică.

    Unii istorici spun însă că exact în apropiere de Pecica a fost centrul fortificat dac Ziridava, care a ajuns la înflorire în epoca statului sclavagist începător dac, sec. I î.Chr.- sec. I d.Chr. Tot aici au fost casele celor mai înstăriţi tarabostes, iar în împrejurimi bordeiele oamenilor liberi, comati. În perioada războaielor daco-romane, aşezarea a fost distrusă. La zece kilometri de Pecica se găseşte mănăstirea Hodoş-Bodrog a cărei atestare documentară datează din 1213 şi în apropiere sunt ruinele mănăstirii lui Ahtum, pomenită în documente din 1204.

    Sursa: ADEVĂRUL.ro

     

    Distribuie articolul

    Comentarii

    Scrie un comentariu

    7 + 7 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.

    Acest site folosește cookies. Prin navigarea pe acest site, vã exprimați acordul asupra folosirii lor. Am actualizat politicile în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Detalii.