Peticitul nostru cel de toate zilele. „Zdreanță” e-n delir!





V-amintiți cumva de Zdreanţă, cel cu ochii de faianţă? „Parcă-i strâns din petice, /Ca să-l tot împiedice…”, spune poezia. Există o mare posibilitate ca șugubățul cățel să fie eroul local pentru cei care, încetul cu încetul, ne transformă străzile orașului într-o mare colecție de petice.
Glumim, desigur. Însă ce altă reacție am putea avea, după răspunsul primit de la muncitorii din spatele fostului Cinema Dacia? I-am întrebat, cu o vagă speranță, dacă peticirea pe care o fac azi este doar un prim pas dinaintea asfaltării propriu-zise. Ne-au răspuns cu maximă sinceritate: nu.
„Așa rămâne, doar cu umplutura asta?”, i-am întrebat năuciți. „Da…”, ne-au răspuns, dând din umeri. „Și când o să se asfalteze?”. „Nu știm…”, ne-au răspuns cu jumătate de gură.
De adăugat ceva? De prisos… Vă lăsăm cu fotografiile.
Comentariile portalului
https://web.facebook.com/reel/1625671734761961
Cum se luptă Nicușor cu mafia imobiliară: - pierde procese pe bandă rulată (pe banii cetățenilor, cu firme externe de avocatură) - refuză să pună în aplicare sentinț (...)
Atitudinea personagiilor publice surprinse in fotografii transmit un mesaj comun: “cainii latra, caravana trece”! Oricum ar fi ei se simt legitimati si mandrii; le plezneste obrazul si burdihanul de placere! (...)