Se schimbă modul de gândire al gărzilor în spitale și programul operațiilor. Ministerul Sănătății a pus în transparență decizională un nou pachet de modificări legislative care vizează reorganizarea profundă a modului în care sunt oferite serviciile medicale în România.

Anunțul a fost făcut de ministrul Alexandru Rogobete, care a subliniat că schimbările sunt adaptate nevoilor actuale ale sistemului și ale pacienților și că au venit în urma discuțiilor cu cei din sistem.

Printre cele mai importante măsuri se numără reorganizarea gărzilor și flexibilizarea activității în blocurile operatorii, prin prelungirea programului — două componente considerate esențiale pentru creșterea eficienței în spitale.

Gărzi mai flexibile și o nouă categorie, destinată specialiştilor

Noua reglementare aduce o schimbare semnificativă în modul de organizare a gărzilor. Sistemul va include patru tipuri distincte, nu trei, cum erau înainte: gardă de urgență, gardă de monitorizare, gardă la domiciliu și, ca element de noutate, garda intervențională, destinată specialităților precum cardiologia, neurologia sau radiologia intervențională.

În plus, spitalele vor avea libertatea de a organiza gărzile în ture de 12, 18 sau 24 de ore, în funcție de specificul fiecărei unități, de resursa umană disponibilă și de adresabilitatea pacienților. Această flexibilizare vine ca răspuns la solicitările corpului medical, spune ministrul.

„Suplimentar față de această nouă organizare și flexibilizare a modului în care se desfășoară gărzile în spitale, am ținut cont de solicitările colegilor și ale corpului medical. Odată cu aprobarea acestui ordin, spitalele își vor putea organiza gărzile în regim de 12, 18 sau 24 de ore, în funcție de specificul spitalului, al secției, de disponibilitatea resursei umane și de adresabilitate”, a punctat acesta.

(Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății)

Blocurile operatorii, de la ora 8:00 la 20:00

O altă schimbare majoră anunțată vizează modul de funcționare al blocurilor operatorii. Acestea vor putea funcționa în intervalul 8:00–20:00, prin organizarea activității în două ture succesive.

Medicii din a doua tură își pot începe activitatea la ora 14:00, ceea ce, potrivit Ministerului Sănătății, va contribui direct la reducerea timpilor de așteptare pentru pacienți.

„Blocul operator poate funcționa în intervalul 8:00–20:00, prin organizarea în ture succesive. A doua tură nu înlocuiește garda, ci prelungește activitatea programată. Medicii din tura a doua pot începe programul la ora 14:00, ceea ce înseamnă mai multe intervenții și timpi de așteptare mai mici. Fiecare oră în plus în blocul operator înseamnă o intervenție în plus pentru un pacient. Aceeași logică se aplică și în ambulatoriu și în spitalizarea de zi, unde serviciile pot fi organizate în două ture, în funcție de adresabilitate și de echipele disponibile”, indică ministrul Sănătății.

Decizia privind organizarea concretă a programului va aparține, mai adaugă acesta, medicului șef de secție, cu aprobarea conducerii medicale, ceea ce înseamnă că implementarea acestor măsuri va varia de la un spital la altul.

(Discuții pe tema reorganizării sistemului sanitar arădean)

Schimbări pe fondul presiunii financiare din sistem

Aceste măsuri nu sunt izolate, ci au apărut în contextul unei reforme mai ample a sistemului sanitar, care include și schimbarea modului de finanțare a spitalelor, începând cu 2026, pe baza indicatorilor de performanță.

În Arad, autoritățile și managerii de spitale au început deja discuțiile pentru adaptarea la noile reguli legate de finanțare, dată fiind situația spitalelor din județ. Analizele recente arată vulnerabilități importante: cheltuieli salariale foarte ridicate (până la 88% din buget în unele unități), dependență mare de subvenții și o subutilizare a paturilor pentru cazuri acute.

Întâlnirile dintre conducerea CJA, liderii CAS Arad și reprezentanții sistemului medical, în vederea pregătirii unei reașezări a rețelei spitalicești, au scos în evidență realități dure din spitale. Printre soluțiile discutate se numără reorganizarea secțiilor, transformarea unor paturi de spitalizare continuă în paturi de spitalizare de zi și dezvoltarea serviciilor ambulatorii.

În plus, a fost avansată ideea formării unui consorțiu medical (ADI), în care spitalele să își împartă activitatea și resursele pentru a face față noilor condiții de finanțare și pentru a reduce arieratele.

Despre aceste discuții ați putut citi pe larg aici: Viitor sumbru pentru spitalele orășenești din județ? Închidere, finanțare de la primării sau ADI medical cu restructurări majore

(Spitalul Județean, cea mai mare unitate medicală din județ)

Cum va supraviețui sistemul sanitar arădean

Oficialii locali au avertizat că, fără o pregătire atentă, sistemul sanitar arădean riscă să nu facă față schimbărilor care vor intra în vigoare. În lipsa reorganizării, unele spitale ar putea ajunge în situația de a-și reduce activitatea, de a depinde de finanțarea primăriilor sau chiar de a se închide.

Noile măsuri propuse de Ministerul Sănătății — în special cele privind gărzile și activitatea din blocurile operatorii — sunt văzute ca instrumente-cheie pentru creșterea eficienței și pentru adaptarea spitalelor la un sistem bazat pe performanță. Rămâne de văzut cum vor fi interpretate acestea la nivel local, în condițiile în care decizia finală aparține fiecărui spital și fiecărui șef de secție în parte.

„Am făcut aceste modificări pentru că modul de organizare a activității medicale și al timpului de lucru din spitale avea nevoie de o ajustare echilibrată, adaptată anului 2026, care ține cont de resursa umană, de evoluția tehnologiei și a industriei farmaceutice și de nevoile oamenilor”, a punctat Alexandru Rogobete.

Citește și:

Procurorul CSM Claudiu Sandu, „șocat” după anunțul președintelui Dan: „Pentru cei care mai credeați că România e stat de drept, azi aveți o probă contrară”