Așa pare să arate viitorul spitalelor orășenești din județul Arad: ori vor fi închise, ori vor fi susținute financiar de primării – lucru greu de crezut în condițiile în care administrațiile locale abia fac față cheltuielilor actuale –, ori se vor grupa într-un consorțiu al spitalelor, un ADI medical, în cadrul căruia unele unități medicale vor fi nevoite să renunțe la anumite secții, să își împartă activitatea medicală sau chiar să o reducă.

Ideea consorțiilor medicale a fost dezbătută amplu în urmă cu o săptămână la Timișoara, acolo unde și-au dat întâlnire responsabilii din domeniul medical din vestul țării, dar și finanțatorii sistemului, inclusiv autoritățile publice locale și județene.

Citește și: Eficientizarea sistemului medical arădean, în dezbatere la Consiliul Județean

Schimbarea sistemului de finanțare, presiune pe spitalele orășenești

Presiunea asupra spitalelor este cu atât mai mare cu cât schimbarea sistemului de finanțare din sănătate bate la ușă. Atât președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, cât și directorul Casei de Asigurări de Sănătate Arad, Angela Cosma, au avertizat public, iar la solicitarea noastră au detaliat ulterior faptul că sistemul spitalicesc din județ trebuie să se adapteze rapid la noile reguli de finanțare care vor intra în vigoare din 2026.

Reforma sistemului sanitar va introduce finanțarea spitalelor pe baza indicatorilor de performanță, renunțând la modelul bugetelor istorice aplicat în ultimii ani. Mai mult, analiza activității spitalelor arădene pe anul 2025 a arătat problemele majore cu care acestea se vor confrunta în noul sistem de finanțare, principalele obstacole fiind costurile salariale extrem de ridicate în totalul bugetelor acestor unități și gradul scăzut de utilizare a unor secții, în special al celor pentru acuți.

În aceste condiții, autoritățile consideră necesară o reorganizare a serviciilor medicale înainte ca noile criterii de finanțare, impuse la nivel național, să intre în vigoare.

Temeiul acestei reforme este consacrat, potrivit datelor oferite de directorul CAS Arad, Angela Cosma, prin Legea nr. 163/2025, prin completările aduse Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și prin măsurile financiare instituite prin OUG nr. 7/2026.

Problemele spitalelor din județul Arad

Noile reglementări au scos însă, încă o dată, dacă mai era nevoie, în evidență problemele spitalelor din Arad, iar analiza activității pe 2025, prezentată săptămâna trecută în cadrul Consiliului Județean Arad, vulnerabilitățile majore ale sistemului medical arădean.

Iată-le, așa cum au fost ele identificate și transmise nouă: cheltuieli salariale foarte mari, în condițiile în care salariile reprezintă între 72% și 88% din veniturile spitalelor din județ, în timp ce nivelul optim ar fi de 70–75%. Acest lucru face ca pentru medicamente, materiale sanitare, echipamente sau modernizări să rămână foarte puțini bani. În plus, spitalele din Arad sunt, aproape toate, dependente de subvențiile salariale; fără acestea, multe dintre unitățile medicale din județ nu ar putea acoperi costurile cu personalul.

La acestea se adaugă subutilizarea paturilor pentru cazuri acute. Gradul de ocupare este relativ scăzut chiar și la Spitalul Județean din Arad (aproximativ 65%), dar și diferențele mari de performanță între spitale. Complexitatea cazurilor tratate este o altă problemă indicată, cu toate că aceasta este mult mai mare la Spitalul Județean decât în spitalele mici (și aici indicatorul se situează tot sub nivelul optim).

Pentru a putea rămâne funcționale după reforma spitalicească (pentru a nu pierde finanțarea de la CAS pe mai departe), spitalele ar trebui, potrivit liderilor menționați mai sus, să își reorganizeze activitatea la nivel de județ – prin transformarea secțiilor de acuți și cronici, prin transformarea unor paturi de spitalizare continuă în paturi de spitalizare de zi și prin accent mai mare pe cazurile tratate în ambulatoriu – deci să se asocieze cu alte spitale sub forma unui consorțiu pentru reducerea costurilor.

Celelalte variante sunt: să primească finanțare de la primării, sau, în ultimă instanță, să se închidă.

Citește și: Lista finală a spitalelor finanțate prin PNRR a fost publicată. Complexul Matern‑Pediatrie Arad nu se regăsește

(Angela Cosma, directorul CAS Arad)

Până la 155% dependență de subvenții

Dar haideți să vedem cum au arătat spitalele din Arad în anul 2025. Potrivit analizei realizate de CAS Arad, pe baza indicatorilor de performanță din anul trecut, „există o presiune financiară semnificativă exercitată de costurile salariale asupra spitalelor publice, cu implicații directe asupra sustenabilității operaționale în perspectiva anului 2026”.

Angela Cosma, director general al Casei de Asigurări de Sănătate Arad, ne-a indicat principalele concluzii ale acestei radiografii, salariile din sistem fiind călcâiul lui Ahile când vine vorba de bugetele unităților sanitare.

„Influențele financiare determinate de creșterile salariale sunt o componentă critică a cheltuielilor fiecărei unități spitalicești, procentul în totalul cheltuielilor salariale ale spitalelor publice variind între 51% (Spitalul de Psihiatrie Căpâlnaș) și 73% (SCJU Arad), astfel că spitalele sunt dependente de aceste sume, care în prezent se acordă sub forma unei subvenții salariale suplimentare peste valoarea contractului pentru servicii medicale de la CAS și care trebuie primite integral.

Dependența de aceste subvenții salariale, coroborată cu nivelul serviciilor realizate, este mai mică la spitalele Mocrea și Dezna (68%) și foarte mare la spitalele orășenești (109%–155%), iar la SCJU (Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad n.r-) este de 110%. Fără aceste sume, spitalele nu pot acoperi cheltuielile de personal și nu pot rămâne funcționale”, ne-a precizat Angela Cosma.

(Vești nu prea bune pentru primarii care au spitale în orașele pe care le conduc)

Unitățile medicale, departe de plafonul optim stabilit la nivel național

Cum stau spitalele arădene la capitolul cheltuielilor de personal față de optimul calculat la nivel național?

„Analiza impactului cheltuielilor de personal în totalul veniturilor spitalelor arată o pondere ridicată, față de un optim de 70–75%. Situația este următoarea: 72% la SCJU Arad, 77% la Spitalul de Boli Cronice Sebiș, 80% la Spitalul de Psihiatrie Căpâlnaș, 86% la Spitalul Orășenesc Ineu, 86% la Spitalul de Psihiatrie Mocrea, 86,5% la Spitalul Orășenesc Lipova și 88% la Spitalul de Recuperare Neuromotorie Dezna”, arată răspunsul primit de la directorul CAS.

Diferența până la 100% lasă loc foarte puțin pentru cheltuieli cu medicamente, materiale sanitare, reactivi și alte costuri necesare desfășurării activității dintr-un spital, adică tocmai pentru acele elemente care vin în întâmpinarea nevoilor pacienților atunci când se adresează sistemului medical.

(CAS Arad a prezentat la CJA radiografia pe 2025 a sistemului sanitar arădean)

CAS: „o subutilizare a capacității de spitalizare”

Problemele merg însă dincolo de ponderea salariilor în totalul bugetelor unităților sanitare din Arad. Există dificultăți și în ceea ce privește gradul de ocupare a paturilor, complexitatea cazurilor tratate în unitățile din județ, subutilizarea capacității de spitalizare sau faptul că singurele secții care par să funcționeze la parametri buni sunt cele pentru pacienți cronici, în spitalele specializate în acest tip de servicii, în timp ce cifrele de al cronici par să indice un dezastru medical.

„Pentru secțiile de acuți, indicele de complexitate a cazurilor variază între cel mai ridicat nivel înregistrat la SCJU – 1,7855 – și cel mai scăzut la Spitalul Lipova – 1,0072, ceea ce indică gradul de complexitate a cazurilor tratate și influențează tariful pe caz rezolvat.

Indicatorul gradului de ocupare a paturilor arată valori scăzute pe secțiile de acuți (media la Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad fiind 63,42%, iar la Spitalul Orășenesc Ineu 56%, cu valori chiar mai mici pe unele secții), ceea ce indică o subutilizare a capacității de spitalizare în raport cu personalul încadrat, deoarece legislația actuală face o corelare directă între numărul de paturi și posturile ocupate.

În contrast, secțiile de cronici, mai ales cele din spitalele monospecialitate (Mocrea, Dezna, Căpâlnaș), dar și cele din spitalele orășenești, au grade de ocupare situate la nivelul de eficiență, între 80% și 100%”, mai precizează Angela Cosma.

Acesta este și un indicator al faptului că Aradul se descurcă relativ bine în tratarea pacienților cronici, unde finanțarea este mai stabilă, în timp ce problemele apar în zona cazurilor acute tratate în spitalele cu profil general.

Reorganizarea secțiilor de acuți și dezvoltarea celor de cronici

Directorul CAS Arad, Angela Cosma, arată, elegant am spune noi, faptul că „perspectivele pentru anul 2026, prin trecerea la finanțarea bazată pe criterii stricte de performanță, vor schimba paradigma de funcționare, iar analiza indicatorilor pe fiecare spital și pe fiecare secție evidențiază o situație de vulnerabilitate financiară”.

Aceasta consideră că „este necesară o implicare a autorităților locale și a managementului spitalicesc în luarea măsurilor optime pentru ca spitalele publice să ofere serviciile cerute la nivel local, prin reorganizarea secțiilor de acuți și dezvoltarea celor de cronici, unde gradul de ocupare a paturilor este la nivel optim (peste 80%), adaptate și structurii de vârstă a populației din zonă”.

Tot în răspunsul primit se mai arată că „paturile de acuți de spitalizare continuă subutilizate se pot transforma în paturi de spitalizare de zi, iar anumite cazuri pot fi tratate și în ambulatoriu, acolo unde patologia și utilizarea procedurilor medicale moderne o permit”.

E nevoie de tratarea cazurilor complexe şi la Arad

Spitalele din Arad trebuie să își rezolve și problema complexității cazurilor tratate, în condițiile în care în județ nu sunt abordate suficient de multe cazuri complexe, majoritatea fiind trimise la Timișoara, Cluj sau în alte centre universitare mari.

În concluzie, directorul CAS a precizat că „sunt câteva aspecte vizate de modificările legislative care pot constitui baza unei analize de reorganizare inteligentă, de eficientizare și consolidare a sistemului sanitar public din Arad, astfel încât finanțarea să fie corelată cu performanța medicală și cu nevoile reale ale populației”.

(Managerul Spitalului Județean Arad și președintele CJA, discuții pe cifre)

Cionca: „Sistemul nostru de sănătate nu va putea face față unei schimbări bruște”

Președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, pare convins că supraviețuirea spitalelor orășenești din județ depinde de reorganizarea lor și de colaborarea dintre ele, sub umbrela unui consorțiu la nivel județean, după un model similar celui aplicat în alte domenii, precum ADI Deșeuri.

Liderul CJA a abordat acest subiect delicat al sistemului sanitar arădean chiar în debutul ședinței de consiliu de joi, 12 martie.

„Înainte de a intra în ordinea de zi, vă informez că am participat, la Timișoara, la o conferință regională de management în domeniul medical. Din situația prezentată acolo și din discuțiile pe care le-am avut cu conducerea Casei de Asigurări de Sănătate și a Direcției de Sănătate Publică, am înțeles că se pregătește schimbarea criteriilor de finanțare a spitalelor. (…) O spun foarte clar: fără o pregătire atentă, sistemul de sănătate public din județul nostru nu va putea face față unei schimbări bruște”.

Ce mai rămâne pentru pacienți și spre ce înclină conducerea județului

Și Iustin Cionca a insistat asupra realității din spatele ponderii salariilor în totalul bugetelor unităților medicale:

„Cu excepția spitalului județean, unde ponderea salariilor în buget este de 70%, la celelalte spitale publice depășește 85%, ceea ce înseamnă că banii pentru medicamente și servicii medicale sunt foarte puțini. Am cerut doamnei director al Casei de Asigurări de Sănătate Arad să prezinte viziunea sa asupra viitorului spitalelor din județ și s-au desprins câteva concluzii. Chiar dacă toată lumea își dorește spital în orașul său, acest lucru nu este sustenabil pe termen lung”.

„Dacă nu va exista finanțare de la Casa de Asigurări de Sănătate, spitalele au doar câteva opțiuni: fie se închid, fie vor fi susținute din banii primăriilor, fie se asociază între ele și creează un consorțiu, un fel de ADI medical, prin care își cresc veniturile și își reduc cheltuielile nesustenabile. Deocamdată nu s-a luat nicio decizie, dar am prezentat situația către primari și directorii de spitale, am lansat tema în dezbatere și o urmărim”, a punctat acesta în debutul ședinței CJA.

Citește și:

Au cerut 100.000 de lei, au primit 30.000 de lei. Decizia luată pentru membrii CA de la Zona Liberă Curtici