Încet, încet, clădirile istorice din centrul Aradului încep să prindă din nou viață. Asta grație exclusivă proprietarilor care, fără niciun sprijin al autorităților locale, fac eforturi financiare considerabile pentru a renova fațadele. Un exemplu recent este Palatul Lloyd, de pe fațada căruia muncitorii au dezasamblat schelele chiar în această săptămână.

Imobilul reprezintă una dintre impozantele creații care ne-au rămas moștenire din partea ilustrului arhitect Lajos Szantay. Grație aceluiași arhitect, avem bijuterii arhitecturale precum Palatul Cultural, Biserica Roșie ori Palatul Băncii Naționale.

Un centru de întâlnire a oamenilor de afaceri

Szantay a ridicat palatul de pe Bulevardul Revoluției nr. 87 între 1910-1911, pe locul unui fost hotel (Three Kings) care se prăbușise. Noua construcție a fost executată la solicitarea companiei londoneze de asigurări Lloyd, care avea filiale și în Ungaria istorică, la Budapesta, Győr, Timișoara, Oradea și Arad, aceste orașe fiind alese ca „țintă” pentru că erau cunoscute ca având „o clasă comercială foarte bogată, puternică și organizată” (potrivit istoricului Peter Puskel). Sediul de la Arad avea rol de loc de întâlnire a mediului de afaceri, în el existând și o sală de ședințe, una de ceremonii și o bibliotecă. De asemenea, la parterul Palatului Lloyd a funcționat pentru doi ani și cinematograful „Apollo” (al doilea cinematograf al Aradului, după „Urania”), după care însă a fost mutat la parterul pe atunci modernului Palat Bohuș (1913).

Ulterior, la parterul clădirii a funcționat restaurantul Cina, respectiv restaurantul Zărand (în perioada comunistă), spațiul fiind acum folosit doar ca depozit.

Renovare din bani 100% privați

Au trecut decenii, în care Palatul Lloyd a început să arate tot mai rău, să se degradeze tot mai tare, devenind chiar un real pericol pentru trecători. În 2019, Special Arad chiar a semnalat un caz care ar fi putut avea urmări extrem de grave, atunci când o femeie în vârstă era cât pe ce să fie rănită de tencuiala căzută (vezi AICI). Ornamentele se sfărâmau de parcă erau nisip.

În august 2022 însă, pe clădire au apărut schele. Astăzi, ele au fost dezasamblate și ne-a fost dat să descoperim fața adevărată a Palatului Loyd.

Pentru a afla despre demersurile de renovare a imobilului, am intrat în legătură cu Radu Botaș, administratorul asociației de proprietari, care ne-a spus că suma totală la care se ridică lucrările este de 720.000 lei, însă pe lângă refacerea fațadei, includ și acoperișul și interiorul clădirii. Acoperișul și fațada au fost finalizate, lucrările de interior sunt încă în desfășurare.

„Am umblat cam jumătate de an după toate hârtiile”, ne-a spus administratorul Botaș, specificând că lucrările exterioare au durat încă jumătate de an. Întrebat fiind dacă au beneficiat de vreun sprijin financiar din partea Primăriei, fie cât de mic, ne-a răspuns că nu. Banii au fost asigurați strict din cheltuiala celor 10 familii de proprietari și a Universității de Vest „Vasile Goldiș”, care deține și ea spațiu la parterul imobilului.

Materiale de construcție care se promit a fi durabile

Chiar dacă nu este înregistrată în lista de monumente istorice, fiind pur și simplu o clădire de epocă aflată în zona istorică a municipiului, legea impune proprietarilor ca renovarea să respecte cerințe foarte stricte, fiind necesară utilizarea unor materiale și culori cât mai asemănătoare cu cele folosite în vremurile în care a fost construit imobilul.

Lucrările la fațadă au fost realizate de firma arădeană Renoval LGA, care a optat pentru folosirea de var hidraulic, considerându-se că acesta crește rezistența la intemperii. Constructorul a făcut inclusiv replici după elemente ornamentale, întrucât cele originale erau mult prea deteriorate. Materialele au fost furnizate de Rolix Color Design, o firmă timișoreană specializată în tencuieli istorice, care a furnizat materiale și pentru reabilitarea mai multor palate din Timișoara. Culoarea pentru care s-a optat la refacerea fațadei Palatului Lloyd a fost identificată în straturile vechi de tencuială, acum fiind aplicată o nuanță foarte asemănătoare cu cea originală, fiind însă cu un ton mai deschis. Culoarea și stratul de finisaj lavabil au fost efectuate cu produse Caparol furnizate de Tazole Color.

„Aveam emoții să nu cadă la nimeni pe cap, fațada era foarte degradată. Am dat jos toată tencuiala veche, chiar și cărămizi și alte elemente. Ca materiale, am folosit rofix Nhl5 var hidraulic natural, tinci alb de var rofix 310, respectiv un lavabil pe bază de rășină siliconică mată. Am folosit o vopsea luată dintr-un paletar vechi, care nu mai există, folosit la clădirile vechi din Germania. E un roz pralin – maro roșcat. Astea se foloseau practic la clădirile istorice cu structură nano-quartz integrată. Pe lângă această clădire, am mai făcut și Facultatea Teologică de lângă Piața Mare și Biserica din Micălaca, zona 300”, ne-a explicat Dorel Lunga, de la Renoval LGA.