Arădenii care încă își mai potolesc setea cu apă din fântânile de pe marginea drumului, din localități sau de la izvoarele arteziene din județ ar trebui să fie extrem de prudenți. Un raport recent al Direcției de Sănătate Publică (DSP) Arad arată că paharul cu apă „rece și curată” de la țară, din zone pe care le considerăm sigure, precum izvoarele de la Moneasa, Șiria sau Feredeu ori cea din fântânile de lângă școli și primării, poate ascunde substanțe toxice ori bacterii periculoase.

Datele sunt îngrijorătoare: mai bine de jumătate dintre sursele publice verificate de medici nu sunt bune de băut, iar unele dintre ele conțin arsen sau nitrați în cantități care pot îmbolnăvi populația.

Controlul a scos la iveală, așa cum am arătat într-un material recent, faptul că, din 49 de fântâni și izvoare testate în laborator, doar 19 sunt cu adevărat sigure. Restul de 30 au fost declarate „neconforme”, ceea ce înseamnă că apa de acolo nu ar trebui să ajungă pe masa nimănui.

Problema este cu atât mai mare cu cât, la nivel național, aproximativ 30% din populația rurală depinde încă de fântâni și izvoare arteziene. Supravegherea calității apei s-a făcut în cadrul unui screening național derulat în 2025.

„Din cauza modificărilor calitative ale apelor subterane, produse prin poluarea cu substanțe impurificatoare care alterează calitățile fizice, chimice și biologice ale apei, la nivelul instalațiilor locale de aprovizionare cu apă (fântâni) și în apele arteziene (izvoare) se înregistrează frecvent depășiri ale concentrației maxime admise pentru parametrii chimici (de exemplu, azotat) sau parametrii indicatori (de ex. amoniu), precum și pentru parametrii indicatori ai unei contaminări bacteriologice”, se arată în raportul DSP.

Din totalul de 515 fântâni publice și surse arteziene identificate/raportate în județ, DSP a evaluat, din punctul de vedere al calității apei, doar 49 (cu 98 de probe de apă — 49 chimice și 49 microbiologice), numărul probelor prelevate pentru parametrul „arsen” fiind de 17. La un număr de 19 fântâni publice/surse arteziene, calitatea apei a fost considerată conformă, iar la 30 — neconformă.

Bacteriile din apa de la țară

În comuna Șiria, localitatea Șiria, la Izvor Heleșteu, analizele au scos la iveală bacterii coliforme (100 UFC/100 ml), Escherichia coli (80 UFC/100 ml) și enterococi intestinali (24 UFC/100 ml), specialiștii concluzionând: apa nu este bună de băut.

Tot în comuna Șiria, la Mănăstirea Feredeu, au fost identificate bacterii coliforme (80 UFC/100 ml), Escherichia coli (26 UFC/100 ml) și enterococi intestinali (6 UFC/100 ml), specialiștii indicând că fântâna trebuie curățată și dezinfectată, iar apoi analizele repetate.

În comuna Bârzava, localitatea Dumbrăvița, la Izvor au fost identificate bacterii coliforme (88 UFC/100 ml), Escherichia coli (16 UFC/100 ml) și enterococi intestinali (42 UFC/100 ml), apa nefiind considerată bună de băut, specialiștii dispunând curățarea și dezinfectarea fântânii, precum și reluarea analizelor.

În comuna Bârzava, localitatea Monoroștia, la Foraj, au fost identificate bacterii coliforme (78 UFC/100 ml), Escherichia coli (38 UFC/100 ml) și enterococi intestinali (54 UFC/100 ml), verdictul fiind identic cu cel de mai sus.

De același verdict a avut parte și:

apa din comuna Moneasa, localitatea Moneasa, de la Izvor TBRCM (bacterii coliforme — 90 UFC/100 ml, Escherichia coli — 8 UFC/100 ml, enterococi intestinali — 10 UFC/100 ml),

cea de la Hotel Moneasa (bacterii coliforme — 92 UFC/100 ml, Escherichia coli — 34 UFC/100 ml, enterococi intestinali — 12 UFC/100 ml; turbiditate — 57,10 UNT),

apa din Șilindia, localitatea Camna, de la izvor (bacterii coliforme — 60 UFC/100 ml, Escherichia coli — 15 UFC/100 ml și enterococi intestinali — 14 UFC/100 ml),

cea din Chișindia, localitatea Păiușeni, nr. 118 (bacterii coliforme — 62 UFC/100 ml, Escherichia coli — 4 UFC/100 ml, enterococi intestinali — 30 UFC/100 ml și turbiditate — 8,63)

apa din Hălmăgel, localitatea Luncșoara, Izvor Vâșdogi (bacterii coliforme — 60 UFC/100 ml, Escherichia coli — 10 UFC/100 ml și enterococi intestinali — 3 UFC/100 ml).

Același verdict și aceleași cerințe le-a formulat DSP și după analiza apei:

din Conop, localitatea Milova, nr. 137 (bacterii coliforme — 80 UFC/100 ml, Escherichia coli — 66 UFC/100 ml, enterococi intestinali — 32 UFC/100 ml, nitrați — 60,75 mg/l),

Milova nr. 145 (bacterii coliforme — 90 UFC/100 ml, Escherichia coli — 84 UFC/100 ml, enterococi intestinali — 46 UFC/100 ml),

Conop, localitatea Odvoș nr. 69 (bacterii coliforme — 66 UFC/100 ml, Escherichia coli — 30 UFC/100 ml, enterococi intestinali — 24 UFC/100 ml)

Conop nr. 219 (bacterii coliforme — 94 UFC/100 ml, Escherichia coli — 92 UFC/100 ml, enterococi intestinali — 54 UFC/100 ml, nitrați — 167,28 mg/l).

Apa cu arsen și amoniu

Apa din comuna Șepreuș, localitatea Șepreuș, str. Rebeliunii nr. 1, cu arsen — 104 µg/L, cea de pe str. Sturza nr. 45, cu amoniu — 0,85 mg/l și arsen — 140 µg/L, precum și apa de pe Calea Monesei, tot din Șepreuș, cu arsen — 73,9 µg/L, au primit verdictul DSP: nu sunt bune de băut.

Tot ca nefiind bună de băut a fost considerată apa de la Socodor, arteziana centrală (cu amoniu — 0,63 mg/l), apa din Sintea Mare, localitatea Sintea Mare, FN (cu amoniu — 0,71 mg/l și arsen — 31,4 µg/L), apa din comuna Zerind, localitatea Iermata Neagră, FN (cu amoniu — 1,31 mg/l și arsen — 109 µg/L), precum și apa din Zerind, lângă școală (cu amoniu — 0,649 mg/l, arsen — 56,6 µg/L și duritate totală — 2,55).

Apa din Zerind nr. 1, de la primărie (cu duritate totală — 3,18 și arsen — 38,1 µg/L), apa din Mișca, de lângă școală (cu duritate totală — 3,04 și arsen — 16,8 µg/L), cea din Mișca, localitatea Vânători, de la piață (cu duritate totală — 3,58 și arsen — 59,8 µg/L), cea de la școala din aceeași localitate (cu duritate totală — 3,50), cea din Mișca, localitatea Satu Nou, din centru (cu duritate totală — 2,79 și arsen — 67,6 µg/L), precum și cea din Satu Nou, de lângă poștă (cu duritate totală — 3,26 și arsen — 33,2 µg/L) au primit același verdict: nu sunt bune de băut.

Pe aceeași listă neagră a intrat și apa din Craiva, localitatea Chișlaca, nr. 361, din cauza durității totale — 4,57.

Unde e apa bună de băut

În ciuda tabloului general sumbru, există și zone unde sursele publice furnizează apă care respectă toți cei 13 parametri monitorizați (microbiologici și fizico-chimici). Conform legislației în vigoare, o apă este considerată „bună de băut” atunci când valorile pentru E. coli, enterococi sau bacterii coliforme sunt zero, iar concentrațiile de nitrați, nitriți și amoniu se situează sub pragurile de alertă.

Iată cele 19 zone în care apa a fost etichetată ca fiind bună de băut:

În comuna Seleuș, localitatea Seleuș, la nr. 200, în aceeași comună și localitate, la canton, și tot în Seleuș, la Moroda, la biserică, apa a fost etichetată drept bună de băut.

La Mocrea, pe DN79A, arteziana centrală și arteziana laterală, apa a fost etichetată ca având proprietăți terapeutice (pH 5,97 unități, respectiv pH 5,76 unități).

Și în comuna Bârzava, localitatea Bârzava, la Bloc și la Izvor, apa este bună de băut.

Apa din comuna Macea, localitatea Sânmartin, din centru, este bună de băut, la fel și apa din Olari nr. 362 și Șiștarovăț, de la izvorul din centru și de la primărie.

În Archiș, la Groșeni, la școală, la numărul 221 și în Sat-Vacanță, verificările au scos la iveală faptul că apa este bună de băut.

Un verdict identic a fost dat după analiza apei de la Șilindia, din parc, la Craiva, în Chișlaca nr. 207 și la Mărăuș.

În comuna Buteni, localitatea Crocna, apa de la Troiță a fost etichetată și ea drept bună de băut.

Pentru toate celelalte surse de apă analizate de DSP, sentința a fost negativă: apa din fântâni și izvoare nu este considerată bună de băut.

20 de notificări trimise primăriilor

Probele care au stat la baza verdictelor de mai sus au fost prelevate din fântânile/artezienele publice și au fost analizate în Laboratorul Direcției de Sănătate Publică Arad și la CRSP Timișoara (în cazul analizelor pentru arsen).

În urma analizelor au fost trimise 20 de notificări către primării. Acestora li s-a cerut „să procedeze la curățarea și dezinfecția imediată a fântânilor care prezintă doar parametri microbiologici neconformi, cu substanțe dezinfectante care au aviz/autorizație emisă de Comisia Națională pentru Produse Biocide, după care să revină cu o solicitare pentru reanalizarea apei în Laboratorul DSP Arad”.

O altă cerere a fost aceea de a proceda la curățarea, dezinfecția și verificarea periodică a potabilității apei din toate fântânile/artezienele aflate pe domeniul public.

Primăriilor li s-a impus să asigure avertizarea populației prin afișarea, într-un loc vizibil și protejat, a înscrierilor „Apa este bună de băut”, „Apa nu este bună de băut” sau „Apa nu este bună de folosit pentru sugari și copiii mici”, după caz, și să informeze medicii de familie asupra valorilor parametrilor neconformi.

„Medicii de familie din localitățile în care apa din fântânile și izvoarele publice sau din sistemul de distribuție centralizată are o calitate necorespunzătoare trebuie să informeze pacienții asupra riscurilor pentru sănătate determinate de folosirea unei astfel de ape de băut și asupra măsurilor care trebuie aplicate pentru protecția sănătății”, mai arată raportul DSP.

Primăriile n-au răspuns solicitărilor

Tot aici se arată însă că primăriile nu s-au grăbit să pună în aplicare cerințele DSP:

„Probleme constatate: nu se răspunde la adresele transmise către UAT-uri, în vederea întocmirii unei catagrafii corecte a fântânilor aflate pe domeniul public; nu se aplică măsurile de dezinfecție a apei din fântânile în care se constată neconformități microbiologice, în vederea potabilizării acesteia; nu am fost solicitați pentru reverificarea potabilității apei din fântâni, după dezinfecția acestora, conform adreselor transmise către UAT-urile unde au fost constatate neconformități.”

DSP Arad precizează în raport că responsabilitatea menținerii calității apei în fântânile și izvoarele de pe domeniul public revine exclusiv unităților administrativ-teritoriale (UAT). Nepăsarea primarilor poate atrage amenzi între 10.000 și 20.000 de lei pentru fapte precum neasigurarea monitorizării, netransmiterea evidenței surselor de apă sau neavertizarea cetățenilor.

Informarea privind calitatea apei potabile distribuite prin fântânile / artezienele publice, conform ultimelor verificări, din 2026:

Citeşte şi:

Ansamblu de locuințe, servicii și comerț, în pregătire pe strada Mucius Scaevola din Arad