În esență, ideea comediantului Sasha Baron Cohen este simplă: a inventat mai mult decât un personaj, a inventat un alter ego prin care nu doar maimuțărește, nu doar satirizează, ci îi face de tot rahatul pe cei mai vehemenți dintre cretini, sau cu alte cuvinte pe cei mai periculoși demenți ai societății, având și garanția că-i poate fraieri ușor cu farsele sale scandaloase, nimeni dintre cei vizați nu se va prinde, chiar dacă se prezintă în fața lor cu un personaj evident caricatural, mega-exagerat. I-a fost foarte simplu cu primul film „Borat”, nimeni nefiind în stare să-l identifice pe actor (și tocmai de aceea erau și atât de șocant de naturale peripețiile sale), dar i-a fost mult mai greu să prostească lumea, în timpul filmărilor, cu cea de-a doua parte a filmului. Sasha Baron Cohen (care co-semnează și scenariul) a găsit însă o soluție și pentru acest mic impediment, care să se plieze pe povestea din „Borat Subsequent Moviefilm”: de data aceasta se deghizează într-un redneck. Ba chiar și într-un membru Ku Klux Klan, într-un evreu cu trăsături ridiculizate, sau chiar și în Donald Trump.

Deși sătucul deplorabil al lui Borat se joacă din nou în România (cu actori, figuranți și chiar echipă tehnică formată din români), limba română nu e prea pregătită pentru un Borat, e clar, deoarece am scris până acum doar introducerea și am epuizat deja aproape toate cuvintele care descriu cel mai bine (și) filmul „Borat 2”, zis și „„Borat Subsequent Moviefilm”, zis și (titlul original, de fapt) „Borat Subsequent Moviefilm: Delivery of Prodigious Bribe to American Regime for Make Benefit Once Glorious Nation of Kazakhstan”.

După șocant și scandalos, mi-a mai rămas doar adjectivul incredibil.

Desigur, pe lângă cei cu IQ redus, printre „victimele” lui Borat se mai găsesc și oameni decenți, care nu ar merita să fie în vizorul așa-zisului jurnalist (cel puțin în prima parte, acum e doar un delegat cu o misiune diplomatică) din Kazahstan. Cohen plusează însă cu gesturile reprobabile, scoțând în evidență (încă o dată) antisemitismul, precum și pedofilia, sclavia și relația sexuală domestică, în schimb, tocmai de aceea este incredibil cum de printre cei care fac parte involuntar din farsele lui Cohen abia clipesc din ochi a indignare, stupefacție sau scârbă. Sunt și excepții, firește (oricum, ilare), de exemplu la Centrul de Sănătate pentru femei din Carolina, unde își duce fiica pentru avort, insinuând că a pus un copil în ea. Medicul (care pare mai degrabă un pastor), deși oarecum tulburat de uimire, o dă pe Voința lui Dumnezeu. Un alt caz scandalos are în centrul atenției un babysitter, care încearcă să influențeze scenariul, neștiind că e subiectul unei alte farse. Ea a fost chiar plătită de producători, dar credea că face parte dintr-un documentar. Iar despre sinagogă… mai bine nu spun nimic, ca să nu împușc surpriza pentru cei care nu au văzut încă filmul.

Am menționat de fiica lui Borat, Tutar, jucată de actrița bulgăroaică Maria Bakalova, aflată la primul ei rol de Hollywood… și, culmea culmilor, tocmai pentru acest rol, aflată la prima ei nominalizare la Oscar. Actrița – care atunci când se presupune că vorbește kazahstană, de fapt vorbește în limba ei maternă – nu joacă neapărat rău, însă aș pune sub un mare semn de întrebare faptul că interpretarea ei ar fi demnă de Oscar. Am o teorie legată de acest lucru, dar probabil nu voi afla niciodată dacă e, printr-o coincidență bizară, adevărată. Presupun că juriul Academiei de Film American, fiind supărat din cauza închiderii cinematografelor și totodată din cauza crizei globale Covid, care a lovit și Hollywood-ul, ba mai mult, considerând că filmele anului 2020 au fost – cu mici excepții – de toată jena, au încercat să saboteze, să troll-eze Premiile Oscar (la urma urmei, asta face și Borat, troll-ează în ultimul hal), votând „Borat 2” în mai toate categoriile posibile. Ceva îmi spune că „Borat Subsequent Moviefilm” a apărut și în categoria „Cel mai bun film”, dar un președinte de juriu mai conservator, cu drept de veto, l-a eradicat… și ca să nu fie dubios, a mai șters de acolo încă un film… altfel nu-mi explic de ce sunt în acest an doar opt filme nominalizate, în loc de zece. Dacă a fost așa, nu i-a ieșit în totalitate schema presupusului juriu cu glume în program, filmul obținând până la urmă doar două nominalizări, prima fiind pentru Maria Bakalova în rol secundar feminin și al doilea la „Scenariu adaptat”.

Bizareria este cea din urmă nominalizare, filmul nefiind, de fapt, o adaptare, decât o continuare a primelor mocumentare realizate de Sasha Baron Cohen cu acest personaj, mai întâi pe postul defunct Granada Talk TV din Marea Britanie, preluat de BBC Two, apoi de Channel 4 (unde actorul a apărut și cu celălalt alter ego al său, Ali G). Și Sasha Baron Cohen este nominalizat la Oscar, dar pentru un rol diferit, într-un film diferit, „The Trial of The Chicago 7”. De altfel, chiar dacă pare de necrezut, el a mai fost nominalizat la Oscar și în 2007, tot la „Cel mai bun scenariu adaptat”, chiar cu primul „Borat”. Dar atunci erau vremuri oarecum diferite, corectitudinea politică nu era încă atât de proeminentă la Hollywood, tocmai de aceea este… un soi de miracol că filmul a supraviețuit criticilor și chiar a prins nominalizări la Oscar în Anno Domini 2021. E un semn bun, că mai există și umor pe lumea asta, chiar și când vine vorba de cea mai usturătoare și nemiloasă satiră, în care propovăduitorii Pâmântului plat scapă cu cea mai blândă glumiță.

E o mică diferență între primul și al doilea Borat. Și nu mă refer la faptul că personajul principal are acum un sidekick feminin, nici la faptul că în 2006 George W. Bush a fost președintele „US&A”, iar acum (în timpul filmărilor, de fapt) Donald Trump – de care, evident, își bate joc ori de câte ori are ocazia, precum și de fostul vicepeședinte Michael Pence (pe care-l numește „neintenționat” Mikhael Penice – a se citi penis) și, nu în ultimul rând, de fostul primar al New Yorkului și avocatul personal al lui Trump, Rudy Giuliani, căruia i-a înscenat o capcană extrem de compromițătoare.

Prin diferență sesizabilă între cele două filme „Borat” mă refer la faptul că multe dintre scenele părții a doua par regizate, figuranții fiind parcă prea obișnuiți cu ciudățenii (uite o altă lipsă a limbii române, mă refer la un echivalent mai incisiv pentru „freak”) atât de vomitabili – nu există cuvântul în Dex, dar ar trebui! – precum Borat, asta dacă ar fi un personaj real. Potrivit Thrillist însă… majoritatea celor fraieriți să facă parte din film au mușcat-o chiar pe bune. Doar săraca maimuță, „Ministrul Culturii din Kazahstan și vedetă porno” nu a apucat să muște din banană…

Nota autorului:

PS: La așa film, așa notă.

Surse foto: Insert Montage, Fox 13, IndieWire, The Times of Israel