Primăria Arad, împreună cu Poliția Locală, DAS și DGASPC au monitorizat și analizat în ultimii doi ani situația oamenilor străzii din municipiu și au întocmit un raport pe care primarul Bibarț și directorul Adrian Toma de la Locală l-au prezentat astăzi într-o conferință de presă, anunțând că urmează „etapa a doua”, prin care vor încerca să găsească soluții mai bune de gestiune a acestui grup vulnerabil de persoane, cu ajutorul instituțiilor abilitate, în limita legii. Situația însă e pe departe să fie simplă.

„Noi după 2 ani și jumătate de gestionare a problemei, în care am constatat că cel mai adesea doar perturbăm activitatea curentă a persoanelor din această categorie, am ajuns la concluzia că trebuie să lucrăm mult mai mult cu partenerii noștri instituționali și cred că asta e soluția pe termen lung, alături de activarea comunităților în care își găsesc lăcaș astfel de persoane, pentru că este în primul rând o problemă locativă – trebuie eliminate zonele în care se aciuesc -, este o problemă socială pentru că sunt cu adevărat niște victime ale societății. Anterior probabil că majoritatea au fost victime ale familiei și în sensul acesta probabil că va trebui să facem permanent echipe cu colegii de la DAS și de la DGASPC. Este și o problemă economică, pentru că este foarte greu să fie integrați în activitate productivă indivizi care n-au făcut lucrul acesta niciodată și care sunt tarați în unele situații de dizabilități, sechele, handicap și până la urmă este și o problemă de toleranță, pentru că înainte de a fi victime în anumite locații foarte ascunse unde abuzează unii de alții sau se comportă pe criterii de forță, ei sunt vizibili în ipostaze în care victimizează populația majoritare care trebuie să găsească înțelegerea necesară pentru a putea să aloce timp, energie, comunicare și chiar resurse în vederea integrării și, în al doilea rând, chiar întoarcerea în comunitățile de origine, pentru că două treimi nu sunt din Arad. Aceasta este o situație cu care ne confruntăm tot mai mult, probabil că avem o creștere cam de 5% pe an și la un moment dat va trebui să spunem stop pentru că avem 72 de locuri de joacă, parcuri cu suprafață mare și o densitate mică a populației și mulți bătrâni și copii expuși. Noi facem tot ce putem și sperăm să lucrăm cu partenerii noștri și mai bine de acum încolo”, a explicat Adrian Toma.

La ora actuală, după cum a subliniat atât primarul Călin Bibarț cât și directorul Poliției Locale Adrian Toma, problema este că în România nu există o legislație prea ofertantă pentru a rezolva astfel de cazuri. Se poate doar aplica o amendă, care – evident – oamenii străzii nu o achită. În acest sens, încă de anul trecut, Primăria Arad a venit cu o soluție, transformând amenda respectivă în muncă în folosul comunității, iar până la ora actuală au efectuat-o circa 100 de persoane ale străzii, însă doar cele care au domiciliul oficial în municipiu, căci aici se întâmpină încă un impediment legislativ, anume că amenda se aplică doar în localitatea de reședință a persoanei, astfel că municipalitatea arădeană nu a putut transforma amenzile aplicate celor care provin din alte localități din județ, ori din alte județe – iar această categorie este cea mai mare întâlnită pe străzile Aradului.

Așa cum a arătat primarul, printr-o prezentare Power Point, statistic vorbind, trei sferturi din oamenii străzii din municipiu sunt de proveniență din alte părți: din alte unități administrativ teritoriale din județ (numărul 1 în „top” fiind Felnac, apoi Pecica, Șiria, Iratoș) ori din alte județe (primând județul Bihor, apoi Alba, Sălaj, Hunedoara). Au fost evaluați 261 oameni ai străzii depistați pe raza municipiului. Dintre aceștia, majoritatea sunt în categoria de vârstă în plină forță de muncă (35-65 ani), urmați de cei mai tineri (18-35 ani). Nu mulți, dar unii chiar muncesc, însă doar la negru. Bibarț a afirmat că, în general, cei mai tineri au și mari probleme cu substanțele psihotice, aceștia nefiind capabili să muncească, fiind într-o stare deplorabilă. Cei mai vârstinici au probleme mari de alcoolism, însă mai lucrează uneori. Majoritatea însă recurg la cerșetorie. Mai mult, dintre oamenii străzii, mulți sunt cu handicap, fie motor, fie mental.

Arădenii, îndemnați să apeleze gratuit la 0257/939 dacă observă locuri în care se aciuesc oamenii străzii

În prima săptămână a lunii februarie, autoritățile au efectuat ample verificări la 57 clădiri și terenuri frecventate de persoanele fără adăpost. Deținătorii acestor imobile fie nu se află în Arad, fie întâmpină dificultăți în a le administra, manifestă dezinteres în întreținerea lor ori nu au finalizat actele succesorale.

Problema, din nou, e de natură legislativă, întrucât la ora actuală autoritățile nu prea au ce face cu oamenii străzii, decât să îi ducă la sediu, să îi identifice, ia în evidență, apoi să îi lase din nou pe stradă.

Am întrebat care este procedura în legătură cu cei care sunt agresivi, care prezintă un pericol pentru cetățeni, iar directorul Poliției Locale, Adrian Toma, ne-a explicat că Poliția Locală ori Poliția Română îi ridică de pe stradă, îi duce la Unitatea de Primire Urgențe unde li se efectuează o serie de controale medicale și sunt de regulă sedați, iar apoi dacă mai este cazul sunt duși la Psihiatrie, însă de cele mai multe ori până ajung acolo sunt deja liniștiți și nu mai au ce să le facă, îi eliberează pe stradă. Amintim că în România o persoană conștientă nu poate fi internată la Psihiatrie împotriva voinței sale.

Tocmai de aceea, în următoarea perioadă, municipalitatea va încerca să găsească cu DGASPC, DAS și cu asociațiile din Arad (cărora le adresează pe această cale o invitație) soluții prin care oamenii străzii să poată fi monitorizate și ajutate pe parcursul vieții acestora, nu doar în momentele în care acestea deranjează ordinea publică.