Din zecile de comentarii apărute pe rețelele de socializare în timpul și după meciul dintre Dinamo și UTA, unul mi-a atras atenția în mod deosebit. „Sponsor oficial pentru UTA: aspacardin”, scria cineva și cred că avea multă dreptate.

Meciul cu Dinamo ne-a trecut prin toate stările. Ne-a fost puțin frică de un reviriment al „câinilor” după șapte etape de rușine, șapte etape în care nu au adunat niciun punct, șapte etape în care au marcat un singur gol și au încasat 20! Practic, ne-a fost mai mult frică de rușinea unei înfrângeri cu o astfel de echipă decât de rezultatul în sine.

Frica asta parcă a fost transmisă și echipei. Nici nu știm ce a fost, frică sau din nou aceeași suficiență că pe Dinamo o poți bate și fără efort. Dacă a fost a doua variantă e nepermis, pentru că nu poți trata de sus un adversar care îi are în teren pe Sorescu, pe Torje, pe Ivanovschi sau pe Iliev, toți fiind internaționali cu multe meciuri la echipele naționale. UTA a început foarte slab partida, iar Balint a decis să-l țină pe Miculescu pe bancă, tocmai jucătorul despre care ne plângeam că ne-a lipsit cu Sepsi pentru a spera la mai mult decât o remiză.

Dinamo ne-a lovit la prima acțiune, atunci când Isac a încercat să ia o acțiune solitară la mijlocul terenului, a pierdut mingea, a fost angajat Itu în partea stângă, Shlyakov era încă cu gândul la vremurile în care stătea pe bancă, a venit centrarea pentru Torje și șutul deviat al acestuia l-a învins pe Iacob. Era minutul 7, Dinamo avea 1-0 dar ne gândeam că avem 90 de minute înainte să întoarce situația.

UTA a început să domine jocul, dar părea un joc asemănător cu handbalul, cu atacul pe semicerc, intrările în careu fiind foarte rare. Dinamo putea să mai marcheze de două ori, la două ocazii uriașe apărute în minutele 18 și 22. La prima dintre ele, Sorescu l-a depășit pe Shlyakov, a centrat pentru Torje în careu, Iacob era bătut, Benga depășit, dar Torje a trimis alături de bară. În minutul 22, Ivanovschi l-a găsit singur în careu pe Sorescu, dar acesta a șutat de puțin pe lângă poarta lui Iacob.

Arădenii s-au trezit în minutul 26, atunci când centrarea lui Roger l-a găsit în mijlocul careului pe Antal, dar șutul acestuia cu stângul a nimerit bara. Apoi Batha a trimis un șut de la 25 de metri dar Iliev a prins mingea.

Ușor, dar deloc discret, și-au intrat în rol arbitrii. Centralul Marian Barbu și asistentul Andrei Constantinescu nu au vrut să vadă două cornere evidente pentru UTA, pentru ca în ultima fază a primei părți, Barbu să își găsească cartonașul roșu la o fază în care a considerat că Batha l-a lovit cu cotul pe Torje, deși pe reluare s-a văzut că nu era vorba deloc despre lovitură cu cotul.

Dinamo avea la pauză toate avantajele: scorul, superioritatea numerică și deciziile arbitrilor, toate erau de partea ei. Gyuszi Balint a făcut trei schimbări încă de la pauză. Isac, Antal și Hora au rămas la vestiare, iar în teren au intrat Miculescu, Dangubic și Vorobjovas. Acestea nu aveau să se vadă din startul reprizei, pentru că UTA parcă acuza încă șocul eliminării lui Batha.

Mai mult, la șapte minute după reluarea jocului, Shlyakov, cel care a fost depășit de toți adversarii până atunci, l-a faultat pe Steliano Filip în careu și Sorescu a fructificat din penalty pentru 2-0! Frica de rușine creștea, pentru că la cum arăta jocul și la cât de mare era degringolada în defensiva arădeană ne-a fost teamă de un scor mare, mai ales că Dinamo părea a fi periculoasă la fiecare apropiere de careul lui Iacob.

UTA a avut reacție imediat după golul lui Sorescu. Baravykas, care până atunci dar și după aceea a jucat parcă doar la alibi, a centrat pentru Shlyakov dar lovitura de cap a rusului a fost respinsă greu de Iliev. Roger a recuperat mingea sus și a centrat pentru Miculescu care a trecut milimetric pe lângă golul care putea readuce echipa arădeană în joc. A fost primul semnal pe care ni l-a dat „Micu” că e acolo și nu e degeaba…

Dinamo, cu toate punctele în buzunar, a scăzut din viteză și chiar din potențial. Astfel, la o fază banală plecată de la un aut, Dangubic a plecat în banda stângă, a centrat excelent pentru voleul lui Ubbink, șutul olandezului a fost respins miraculos de Iliev, mingea i-a venit lui Miculescu pe cap, lovitura a fost parată din nou de portarul bulgar, dar tot David avea să facă un șpagat prin care a înscris sub privirile neputincioase ale lui Rici Grigore: 2-1! Era minutul 63.

Dinamo continua seria ratărilor prin Sorescu, șutul acestuia fiind parat de Iacob. Tot Sorescu avea să stea la originea celei mai mari ocazii a jocului și poate a etapei. Era minutul 76 când Vorobjovas a alunecat la mijlocul terenului după o pasă de la Ubbink, Sorescu a plecat singur spre poarta lui Iacob, Moldoveanu l-a susținut îndeaproape, iar Sorescu a decis să fie altruist și să-i paseze acestuia în fața porții goale, dar s-a întâmplat neprevăzutul… Moldoveanu a preferat o preluare, a fost ajuns din urmă de Shlyakov și șutul dinamovistului a fost respins de rus, care astfel și-a mai spălat din multele păcate.

Ce a urmat până al final a fost de X files. Greșeli peste greșeli la construcție de ambele părți, iar în minutul 87, Erico a trimis după mult timp o minge cu capul spre poarta adversă, dar Iliev a fost la post. Dinamoviștii se aruncau de pământ de parcă i-a lovit ceva molimă și minutele treceau în favoarea lor. În minutul trei de prelungiri, Amzar a nimerit bara porții lui Iacob și, cu tot norocul pe care l-au avut arădenii, partida părea jucată.

Dar a venit acea ultimă fază, una încâlcită precum a fost jocul de astăzi dintre UTA și Dinamo. Shlyakov a forțat o intrare în careu, tehnica l-a trădat, a căzut, dar în timp ce rusul se afla în cădere, Filip a intenționat să degajeze, mingea l-a lovit pe Shlyakov în spate și a ricoșat chiar în fața porții dinamoviste unde se afla cine altcineva decât, ați ghicit, Miiiiicuuuuuuuleeeeeeescuuuuu! Decarul Bătrânei Doamne a pus latul din alunecare și a marcat pentru un 2-2 la care nu mai speram și pe care, sincer, nici nu știu acum dacă-l meritam.

Sunt patru etape de când UTA nu a mai cunoscut gustul victoriei, sunt patru meciuri la care adăugăm și înfrângerea de la Filiași în care UTA a avut doar două reprize bune, de fiecare dată cea de-a doua repriză, la jocurile cu Rapid și CFR.

UTA de astăzi a fost slabă, fără vlagă, fără viteză de joc, fără acțiuni clare de atac și cu o apărare vraiște. Gyuszi Balint are de lucru în aceste două săptămâni de pauză pentru că unii dintre băieții pe care-i antrenează par că și-au pierdut busola și sunt complet dezorientați. Urmează patru meciuri care teoretic ne sunt la îndemână, dar cu acest joc nu prea par a ne mai fi chiar atât de la îndemână….

Dinamo București – UTA Arad 2-2 (1-0)

Torje 7, Sorescu 53 – 11m / Miculescu 63, 90+5

Dinamo: Iliev – Radu, R. Grigore, R. Popa, Filip – Itu (67 Moldoveanu), Răuță, Torje (84 Dudea) – Sorescu, Ivanovski (78 Țâră), Bani (47 Giani Crețu, 84 Amzar).

UTA: Fl. Iacob – Shlyakov, Erico, Benga, Baravykas (80 Bustea) – Batha (eliminat 45), Isac (46 Miculescu) – Antal (46 Vorobjovas), Ubbink, Roger – Hora (46 Dangubic).

Arbitri: Marian Barbu (Făgăraș) – Valentin Avram și Andrei Constantinescu (ambii din București). Rezervă: Marcel Bîrsan (București)

Observator FRF: Iosif Olah (Sfântu Gheorghe)

Observator LPF: Romulus Chihaia (București).