M-au lăsat picioarele când am auzit că trebuie să-mi fac test Covid. Dar l-am făcut și n-a fost ușor…

    de Mihai Todoca | 18 iulie 2020, 9:40 AM | Opinii | Recomandările editorilor

    17

    Sunt… efectiv frânt. Nici cea mai urâtă partidă de baschet nu m-a istovit în asemenea hal cum m-a sfârșit auzul cuvintelor: „Trebuie să îți faci și tu test, să vezi dacă ai coronavirus…”. Absolut ireal. Nu mă voi pune acum să dau detaliile tehnice aici, pentru că nu despre asta este vorba. Aici e vorba de acele câteva zeci de ore în care ai puseuri de încredere, întrerupte de un pesimism împins la extreme și de pauze copilărești în care încerci să te convingi că totul va fi bine și glumești pe tema coronavirusului.

    De la începutul pandemiei m-am protejat și am fost atent să-i protejez și pe alții. Apoi au venit măsurile de relaxare. Și s-a relaxat lumea total. Cu câteva excepții, în rest nici măcar masca aia nu se mai poartă în magazinele mici. Am văzut, nu 10 cazuri, de fiecare dată când am intrat în vreun magazin, vedeam pe câte unu, doi care purtau masca sub bărbie sau deloc.

    În ziua în care am aflat că e necesar să mă testez, am văzut un altul care intra în magazin fără mască. I-am strigat din mașină (eram pe drumuri, iar telefonul cu anunțul m-a prins conducând, așa că am rugat pe cineva să meargă la magazin pentru mine): „Pune-ți mascaaa!!!”. S-a întors la mine bărbatul, era un bărbat bine, la vreo 40-45 de ani și a început să înjure: „F#@$-vă-n gură cu masca voastră cu tot!”, dar s-a întors la mașina lui și și-a luat masca. Eu eram furibund.

    Bineînțeles că apoi au urmat două ore de vorbit la telefon cu diverși. Când am pus telefonul la încărcat, eu nu mai aveam „baterie” defel. Mă uit la un film, zic. Mai îmi iau gândul. Am ajuns să mă uit la un punct fix în mijlocul televizorului și normal că acțiunea filmului îmi este străină și acum. Sunetul era ceva difuz, dar îmi servea drept coloană sonoră pe care gândurile-mi dansau continuu.

    Am fost nervos, supărat, furios, optimist, pesimist, am luat în derâdere, am glumit, am făcut planuri… Am zis că mă și pregătesc, că îmi fac și bagajul în caz că… Nu am reușit să-mi fac nici măcar bagajul mental, ce să mai îmi pun niște haine în ordine, când gândurile mele erau într-o dezordine totală.

    Dintre toate porcăriile care mi-au trecut prin minte în ultimele ore, un singur lucru îmi făceau să să îmi revină durerile în piept și să mă facă să mă țin de stomac din cauza emoțiilor și durerii: dacă sunt pozitiv?; dacă am dat și altcuiva și voi fi responsabil de moartea lui/ei? Era singurul gând atât de demoralizator, te destabilizează total.

    Un sentiment care este aproape imposibil de explicat și atât de greu de pictat în cuvinte… Mi s-a făcut rău, palmele mi-au transpirat, mă durea pieptul din nou și privirea mi-era undeva într-un tunel. Nu puteam să trăiesc cu gândul și mă apuca oroarea că poate, poate…

    Toată ziua sunt bombardat cu știri, rapoarte, informări, tabele și comunicate de presă despre coronavirus. Ca să nu mai spun de cei care sunt de părere că „oculta mondială are un plan cu Bill Gates, ca să ne cipuiască pe toți…”, îi știți pe ăia? Experții în chimie, IT, medicină și așa mai departe… Ei, aceia mă distrează, sunt un subiect amuzant de discuție atunci când vine vorba de imaginație. Și uite că am ajuns să îi invidiez. Nu am imaginația necesară, pentru a explica în cuvinte tot ce am trăit în ultimele zeci de ore. Dar cred că nici nu prea aș avea cum. Am trecut foarte ușor peste știrile care aveau ca idee principală COVID-19, dar n-am reușit să fac același lucru când a trebuit să fac și eu testul. E indescriptibil pe câte planuri poate gândi creierul uman când dă de o veste ca asta, iar pe lângă asta, creierul se mai pune să și simtă chestii. Corpul uman nu e construit să lucreze la o asemenea capacitate pentru așa de mult timp.

    Dar am primit și rezultatul. „Mă duc să beau o bere, care trebuie să aibă o temperatură negativă, exact ca și rezultatul meu, dar nu mai mult de zece beri, mâine sunt de serviciu de week-end” – îmi spuneam ieri. Dar, de publicat, am publicat testul azi.

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. Rar mi-a fost dat sa citesc un editorial asa amuzant și în același timp penibil! Bă, frate, tu ai ouă sau ești o fetiță? Faptul ca te victimizezi e puțin spus! Dacă ai avea asa zisa gripă, ce? Pana la urma e o gripă, în copilărie nu ai avut gripă? A, nu era panica asa mare, nu erau 50 de televiziuni care sa spună același lucru, nu era fb și nu existau telefoane mobile, dar de asta nu ai murit de gripă!
      Dacă mâine afli ca ai cancer? Dacă de o gripă te sperii asa și scrii un asemenea articol probabil la ceva grav și sigur cum ar fi o boala incurabilă ai ajunge ca băiatul de pe pod salvat de trecători! Bărbăția e o virtute care lipsește din ce în ce mai mult la unii!!!!!!
      Frica de moarte nu ar trebui sa sperie dacă ne-am gândi mai des ca suntem trecători!
      Io nu prea cred în covid, nu ma sperie, sunt sigur ca scopul e vaccinarea. Au făcut prea mult tam-tam în anii trecuți cu gripa comună, au făcut o publicitate agresiva vaccinului și erau cât pe ce sa dea legea care obligă vaccinarea. Acum au instaurat panica între bărbații imaturi și cum apare vaccinul se merge de buna voie la vaccinare!
      Apropo, de când cu acest covid o problemă a fost rezolvată: – emigranții! Toți emigrau în Italia, Spania, acum gata, nu se mai aude nimic de emigranti! Ni se spune ca Esca are covid, pe pariu ca nicio vedetă, sportiv celebru, nu moare de covid?

      --4 voturi
      +1
      -1
    2. Sa te testezi pentru ce? Te simti rau? Ai “simtome”?
      Rahatul asta de virus a ajuns religie in Romania, ajung toti sa-si declare credinta in el… Penibil…
      Spectacol penibil made in Mioritzaland,internari de oameni sanatosi ca nicaieri in Europa si lumea civilizata…sirene,izolete,armata pe strazi…spectacol cu prosti si penteu prosti…

      --6 voturi
      +1
      -1
    3. 1. ”trebuie” sa-mi fac test.
      2. Vai, vai, vai – oare va fi ”rezultatul” negativ sau pozitiv?
      a. daca este negativ e bine, mai ales ca nu aveam simptome;
      b. dacă este pozitiv e rău deși nu am simptome.
      a. dacă este negativ voi fi fericit;
      b. dacă-i pozitiv voi fi nefericit, speriat, terorizat de ”iminența morții” cu toate că fără comorbidități probabilitatea să apară complicații este de între 0,0000001 și 0,0000002%, cam ca aceea de a mă infecta cu o bacterie care să mă facă nemuritor.
      Groaznic, groaznic, groaznic! Doamne, de ce tocmai mie!? Așa ceva, să ”trebuiască” să te testezi…
      Probabilitatea să mori de cancer este de 10% conform statisticilor oficiale dar ai ales să gândești ”liber” că ar fi mai bine să-ți fie frică de ceva absolut improbabil, de ceva care devine oarecum periculos numai în asociere cu altceva de care nu ți-e teamă, de care nu te ferești: țigări, alcool, sedentarism, dulciuri și mâncare de tip fast-food, frică-negare-frustrare, stress, agitație, anxiozitate, nopți nedormite etc.

      --3 voturi
      +1
      -1
        • Te citez:
          ”Am ajuns să mă uit la un punct fix în mijlocul televizorului și normal că acțiunea filmului îmi este străină și acum. Sunetul era ceva difuz, dar îmi servea drept coloană sonoră pe care gândurile-mi dansau continuu.”
          și asta pentru că erai măcinat de grija pentru alții nu de frica pentru propria persoană ci de frica civică și solidară!?
          După atâtea contacte cu clasa politică ar fi trebuit să învățați să mințiți mai cu talent, să folosiți jumătăți de adevăr și sofisme, nu mostre din astea pline de lirism dar cu fracturi logice bazice, elementare, nepermise nici măcar unor copii de 3 ani.

          --4 voturi
          +1
          -1
    4. Articolul face parte din RUBRICA numită OPINIIIIIIIIIIII!!! … BĂ, criticii lui #pulitzerprise. Vă râcâie la ficați? … de nu vă puteți abține de la Cyberbullying? Pe voi nu vă iubesc părinții, că duceți lipsă de bun simț și neuroni funcționali. Dați dovadă de MARE … „inteligență” și-un EQ „0”. Recitiți ce scrieți mă tonților!
      .
      Crticați de parcă vă obligă cineva să citiți!!! Vâsliți la naiba mai departe și citiți mă ce vă place, că viața-i scurtă. Nu mai infectați mediul online cu „otrava” firii voastre.

      +5 voturi
      +1
      -1

    Scrie un comentariu

    0 + 1 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.

    Acest site folosește cookies. Prin navigarea pe acest site, vã exprimați acordul asupra folosirii lor. Am actualizat politicile în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Detalii.