De câte ori o dau în bară aleșii noștri, tot noi suntem de vină? Pentru că n-am știut să alegem bine? De acord, puteam fi mai deștepți în ’90 și ’92, dar n-avem cum să fim. După aia însă, ce vină mai avem noi, alegătorii? Noi nu alegem, prin vot direct, decât președintele țării, președinții de consilii județene și primarii. Să zicem că pentru ăștia am putea fi arătați cu degetul când o dau în bară. Necazurile ne vin însă de la ceilalți, de la aleșii-numiți în funcții de decizie sau de la aleșii-ntre ei. În afara președinților și primarilor, suntem oarecum obligați să votăm niște liste pe care pot apărea și numele științific al cartofilor albi adică, oameni pe care foarte rar îi cunoaștem și despre care nu avem habar dacă sunt capabili să-și caligrafieze măcar numele – se știe că n-ai nevoie de studii ca să fii primar, consilier sau parlamentar. Și uite-așa ne trezim cu câte-un prin-ministru analfabet(ă) funcțional, care nu știe să citească nici măcar anul 2020, cu doctorate luate prin furt (plagiatul este furt!) și așa mai departe, cu miniștri de care n-a auzit nici drula* satului, că d’aea ne-a mers și ne merge așa de bine (au fost și câteva excepții, cum ar fi Teodor Baconschi, dar mult prea puține).

Despre consilierii locali ce să mai zicem? Ăștia sunt sacii cu cartofi  puși de partide la dispoziția primarilor sau, dacă sunt în opoziție, lăsați să facă ce știu ei mai bine: nimic. Deși există posibilitatea, teoretică, desigur, ca oricare dintre consilierii locali să ajungă viceprimari, nu prea-s căutați la minte sau măcar la studii. În general, celor mai norocoși dintre aleșii locali li se încredințează, li se dau acele funcții de la înălțimea cărora pot provoca (și unii chiar provoacă) dezastre, fără pic de verificare a competențelor sau, măcar a biografiilor.

Cu acestea spuse, să aruncăm astăzi o privire spre un ales care tinde și el spre consacrarea națională și europeană: Ioan Lăpădat,

membru atât de marcant al PSD încât a fost ales viceprimar al Lipovei, calitate în care mai transmite mesaje pe pagina oficială a Primăriei, mai acordă audiențe, mă rog, are atribuții legale. Probabil are și consilier personal, ca orice posesor contemporan de rafinament politic. Altfel, pe cine să dea vina pentru greșelile din autobiografia publicată pe pagina Primăriei, din care aflăm că între 1995 și 2000 a desfășurat „activități de merciologie”? Pentru că e clar, domnul viceprimar ar fi scris corect: fie merceologie (studiul mărfurilor), fie mirceologie, adică, un fel de studiu despre Mircea.

Una peste alta, să recunoaștem că Ioan Lăpădat a ajuns om „de samă-n satu’ lui”. Un perimetru tot mai strâmt, totuși, pentru un dumnealui, apropiat al președintelui Mihai Fifor și al eminentului Florin Tripa, un recunoscut erudit de nivel orășenesc al PSD. E clar că nu putea ajunge viceprimar de oraș fără susținerea președintelui Fifor. Că la Lipova nu-i ca la Arad – unde se poate ajunge viceprimar PSD, chiar împotriva voinței președintelui și a organizației.

Să revenim, totuși în Lipova și la domnul Lăpădat care, după ce-a fost miruit ca vice, s-a lepădat de banala-i existență anterioară și s-a decis să facă marele pas spre alte orizonturi de perfecționare. Academică, am putea spune. Așa că recent, s-a înscris la cursurile serale ale Liceului „Sava Brancovici” din Ineu – la zi era mai greu, că v-am spus despre atribuții, mesaje etc.

Se vor găsi unii să spună că perfecționarea academică este mai departe de liceu decât linia orizontului. Așa o fi, dar numai pentru cei care fac liceul o singură dată. Or, domnul Lăpădat, viceprimar, are deja două. Cel puțin așa apare în autobiografia pomenitului întru PSD, Lăpădat, la studii: Liceul Industrial ”Atanasie Mrienescu” Lipova, Liceul Industrial pentru Industrie Alimentară ”Lia” Sibiu**. Evident, nici noi n-am înțeles de ce a fost pocit numele singurului academician din Lipova, Atanasie Marienescu, în… Mrienescu. Cât despre acel liceu „Lia” din Sibiu, l-am căutat și l-am căutat, dar nu l-am găsit. Nici în Sibiu, nici în altă parte. E drept, în Sibiu funcționează un Liceu Tehnologic de Industrie Alimentară dar se numește „Terezianum”, nu „Lia”. Trecem, totuși, peste astfel de amănunte, cu convingerea că omul a fost atât de afundat în studiul tehnologiilor alimentare încât nu a mai reținut numele corect al instituției sibiene care i-a ghidat pașii spre desăvârșirea academică în domeniul alimentar.

Dar, ia stați un pic: cum adică, două licee pentru un viceprimar?

Școala generală a terminat-o o dată, iar liceul de două ori? Să treci de două ori prin furcile caudine ale BAC-ului, ăsta da, curaj și asta, da, pregătire pregătire! Și nu se oprește aici, după cum vă spuneam. Urmează un alt examen de BAC, al treilea! Am încercat să aflăm, de la Ministerul Educației dacă este unic în România cu două BAC-uri luate și unul pe drum, dar n-am reușit să dăm peste un funcționar suficient de informat în domeniu. Drept este că, mirați peste măsură, am vrut să avem confirmarea chiar de la Liceul „Sava Brancovici” din Ineu, că viceprimarul PSD Lăpădat este într-adevăr elev la seral, dar ni s-a răspuns că nu ni se pot transmite „numele, prenumele, adresa etc.” ale elevilor. Mă rog, nu asta am cerut…

Prin urmare, l-am sunat pe seralistul viceprimar și am avut o discuție cu adevărat elevată. Astfel, am reușit să aflăm că domnul Lăpădat este în clasa a XI-a (nu într-a IX-a), acesta fiind, cu siguranță, un beneficiu pentru absolvirea celorlalte două licee. Ce mai, una, alta: ai carte, iată, ai și parte. De reducerea anilor de școală.

Am înțeles și uitarea de sine din Sibiu, pentru că aceeași stare îl copleșește și acum pe tovarășul președintelui Fifor, astfel că și numele actualului liceu la care se perfecționează, „Sava Brancovici”, l-a rebotezat în „Birta”.

Întreaga convorbire o puteți asculta mai jos și vă veți convinge că trei licee valorează cel puțin cât o facultate terminată așa, ca să fii al doilea cel mai slab din țară. Ceea ce înseamnă că și pe domnul Lăpădat îl așteaptă o strălucită carieră politică, susținută academic de tovarășii săi de drum și luptă din PSD.

Am putea râde de aceste întâmplări, dacă n-ar fi triste. Știu, unii vor spune că ajunge să fii gospodar pentru a fi bun primar sau viceprimar. Nu, acum nu ajunge! Acele vremuri au trecut. Acum, un edil trebuie să știe să „construiască” un buget, să lucreze cu fonduri europene, trebuie, deci, să înțeleagă toate instrumentele economice, financiare, juridice, administrative cu care lucrează. Sau ar trebui să lucreze.

Cu siguranță domnul Lăpădat este un om de ispravă, care, cum ați constatat ascultând înregistrarea audio, „și-a dat ieri teza la mate la Liceul Birta”, dar a fost pus într-o funcție care, acum, îi depășește puterile. De ce a făcut președintele PSD Arad, Mihai Fifor, această „mișcare”? N-am înțeles. I se pare cumva că Lipova, un oraș care s-a oprit prin anii ’70, are nevoie de un astfel de om lângă primar, pentru a ieși din stagnare?

Și nu-i vorba despre PSD, la fel se fac „mișcările” în toate partidele. Toate au inventat această practică, parcă anume pentru a îngropa comune, orașe, județe, întreaga țară.

Noi, alegătorii suntem de vină pentru aceste practici, pentru că „nu am știut cum să votăm”? Să fim serioși, pe oricine am legitima, prin vot, să conducă localitățile, județele, țara, tot aici am ajunge, la numirea în funcții de responsabilitate a unor incompetenți, puși doar pe căpătuială.

Alegătorii sunt de vină că unul, ales la grămadă, pe lista pusă la dispoziție de partid (pentru că nu alegătorii fac nominalizările pe liste, ci tot partidele!) a fost pus, după alegeri, ministru sau viceprimar? Nu, vinovați sunt cei care conduc filialele locale ale partidelor care, în realitate conduc și marile orașe, și județele și țara. Nu Guvernul, nu Parlamentul, nu consiliile de tot felul conduc. Pentru că majoritatea liderilor județeni de partid(e) sunt și în organismele de conducere centrale ale partidelor (BECX, CECX, CHIX sau cum s-or fi numind), devine clar cine sunt, de fapt, vinovații pentru toate nenorocirile din orașe, județe, țară. Nu alegătorii!

Altfel, ar fi imposibil ca un partid, oricare ar fi el, să nu fie sensibil la curentul provocat de atâtea scandaluri pornite de la incompetență, minciună, furturi. Și ar mai rări numirile absolut aberante în funcții de conducere a unor semi-analfabeți sau de-a dreptul imbecili.

Tiparul miruirii de partid în funcții de conducere este același, la toate partidele. Se negociază o majoritate, despre care alesul nu prea știe mare lucru pentru că negocierea o fac șefii filialelor. Apoi, soldat cuminte, face doar ce-i spune primarul sau ce-i transmite șeful. În rest, este liber să-și facă poftele, să se îmbogățească, să-și facă rost de titluri și diplone – unii pot să-și țină și amante, că partidul nu-i are baiul, dă-o-ncolo de moralitate.

De fapt, îmbogățirea nu mai este poftă, este boală și n-o tratăm acum. În schimb, învățătura este-n fruntea poftelor.

Da, da, grea și neostoită este setea de învățătură care-i mistuie pe aleșii noștri. Și tot mai diversificate sunt locurile în care sapă, dragii de dânșii, fântâni bune de stâmpărat setea asta mistuitoare.

Despre însetatul de Pecica v-am mai spus, imediat după ce i-a fost potolită setea de titularizare, cu a doua cea mai mică medie pe țară – 1,05. Să fii prostu’ satului nu mai înseamnă, acum, mare scofală, bătălia este să fii al țării. Prostu’ țării, titlu care asigură întâietatea și-n UE, ceea ce nu-i de ici, de colo, pentru că sigur echivalează cu un doctorat copiat mai ca la țară, mai cu greșeli de ortografie, mai cu „vizavid” în loc de „vizavi”.

Să fii primar, să te faci de mirul țării cu media de 1,05 la examenul de titularizare și să nu-ți crape obrazul de rușine când vorbești despre „investițiile în educație”, înseamnă să ai bun simț pe măsura științei de carte. La fel și să-ți definitivezi studiile liceale, la seral, după ce ajungi viceprimar de oraș.

*Conform Micului Dicționar Academic, ediția a II-a (2010), substantivul „drulă” înseamnă „femeie stricată”.

**Textul subliniat este copiat de pe pagina cu pricina, deci greșelile nu ne aparțin.