Se supără oficialii locali, o dată pe săptămână, pe cetățenii orașului și pe jurnaliști. Și, când se supără pentru că arădenii le critică acțiunile, iar presa preia supărările locale, ies la atac. Pe conturile lor de Facebook. Promit că vor face dezvăluiri, vorbesc despre șmecherii care nu-i lasă să-și facă treaba, se iau de locuitorii orașului prin emisiuni  sau amenință că se apucă de treabă, tot aici.

Dar nu par dispuși să remedieze, pe bune, dialogul surd dintre cetățeni și administrație. Preferă să dea lecții de supărare. Nu dau impresia că ar crede în dialog, ci în verdicte. Nu își propun să detalieze planurile administrației care îi vizează direct pe cetățeni. Nu par că vor să schimbe obișnuința de a-i informa pe arădeni doar atunci când e timpul aplauzelor sau al arătatului cu degetul. Nu vor să facă exact lucrul care ar putea reduce supărarea din oraș: să informeze chiar înainte de a trece la fapte.

Ce ar fi însemnat ca Primăria Arad să vorbească zi de zi, fără întrerupere, în ultima săptămână, despre cum se face deszăpezirea, pe unde vor circula utilajele, unde se intervine, în ce intervale, cine mai are de așteptat și cine nu, ce ar trebui să facă cetățenii, la ce să se aștepte, de ce să se ferească? Ar fi fost un efort prea mare pentru echipele aleșilor locali care conduc destinele Primăriei Arad să comunice, în această săptămână, despre cea mai importantă preocupare a momentului pentru toți: deszăpezirea?

În loc să spere pe mai departe că arădenii vor sta lipiți de rețelele sociale în așteptarea filmulețelor și a „rondurilor” de zi sau de seară urcate pe conturile personale de Facebook, în care să anunțe inaugurări-surpriză sau să detalieze, ca-n povești fără sfârșit, intervenții ale instituției, oficialii ar putea cere echipelor din Primărie să comunice, pe paginile oficiale, noutățile din oraș: ce se face, ce este de făcut.

Doar că nu mai este la modă să comunici fapte. Pe pagina Primăriei Arad, cuo singură excepție, cea din 13 ianuarie, lipsesc informațiile legate de deszăpezire. Nu poți afla nici măcar unde poți face sesizări dacă strada ta a rămas acoperită de nămeți, iar tu izolat în uitare. Pe contul oficial de Facebook al Primăriei Arad există o singură postare despre deszăpezire, deși de o săptămână Aradul se luptă, cum știe mai bine, cu zăpada, gheața și frigul.

Postarea este din 7 ianuarie și vorbește despre utilajele cu care s-a purtat lupta cu zăpada și despre intervalele orare ale intervențiilor. Nicio informație care să le permită arădenilor să anticipeze momentul în care și strada lor va vedea utilajele firmei de deszăpezire, ci povești numerice și orare care ar trebui să certifice că „se muncește”, că va fi bine, atât cât poate fi bine când sunt situaţii speciale.

Plecat, după cum se spune, în concediu, Călin Bibarț nu a urcat pe Facebook-ul său — devenit cea mai importantă sursă de informare folosită de primărie atunci când vine vorba despre Arad și faptele administrației — nicio postare pe stilul asumat – al omului din popor și mai din topor, pe tema deszăpezirii. Niciun rond de zi, niciunul de noapte. Nimic. E prima iarnă grea din ultimii cinci ani, dar subiectul nu a ajuns nici pe agenda, nici pe pagina primarului.

Lăsat să se ocupe de Aradul sub zăpadă, viceprimarul Lazăr Faur a ales să comunice, pe contul său de Facebook, prin videoclipuri lungi, povești despre cât de mult se muncește printre nămeți.
Videoclipuri care nu aduc prea multe informații utile cetățenilor Aradului, dincolo de detalii generale: unde se încarcă utilajele, cum pleacă acestea spre oraș, că există suficient material, că intervențiile sunt prioritizate, că resursele sunt limitate și că oamenii sunt „la datorie”.

Celălalt viceprimar, Sergiu Vlad, a comunicat ultima dată cu arădenii, pe pagina sa de Facebook, la data de 12 decembrie. N-a prins pe rețelele sociale nici Anul Nou, nici ninsoarea. Va prinde, probabil, momentele de după deszăpezirea naturală a Aradului.

Cu o astfel de comunicare, nu ar fi trebuit să șocheze pe nimeni din Primăria Arad faptul că arădenii sunt nemulțumiți, că își strigă disperarea, că nu cred că se intervine pe străzile orașului, că vor acum și aici să vadă utilaje.

Cu o asemenea atitudine, nu ar trebui să irite pe niciunul dintre politicienii locali faptul că Oradea este privită ca fiind „din altă lume”, iar acțiunile Primăriei de acolo admirate și lăudate, oricât de criticate ar fi de către orădeni. N-ar trebui să supere pe nimeni că Oradea e o minune, iar Viena o scuză.

Cu o astfel de relație cu cetățenii, nu poți cere respect exact celor pe care îi ții complet neinformați și ignorați, în timp ce livrezi pe rețele sociale decizii pe repede-înainte, noaptea, simple fapte ambalate în eroisme ori povești despre activități intense ce nu dau roadele așteptate.

Până când nu vor înțelege că dialogul lor cu cetățenii este, de fapt, un monolog fără consistență, pe care arădenii refuză să-l mai aplaude, în așteptarea unor fapte reale, cu rezultate clare, nevălurite, promisiunile şi ieșirile la atac nu vor topi nici gheața din oraș, nici neîncrederea oamenilor.

Vor rămâne doar câteva lecții prost predate despre supărare unor oameni pentru care tocmai supărarea a devenit pâinea cea de toate zilele.

Citește și:

Freedom House România cere instituțiilor statului să intervină pentru a opri valul de ură împotriva Emiliei Șercan: „Astfel de atacuri pun în pericol actul jurnalistic”