De câteva luni, în cartierul Micălaca din Arad au fost montate insulele ecologice digitalizate, parte din proiectul european implementat la nivelul municipiului pentru gestionarea selectivă a deșeurilor. Doar că, în loc să aducă ordine și curățenie, noile containere au devenit motiv de scandal în comunitate, după ce tot mai mulți locuitori reclamă că gunoaiele ajung… pe lângă ele, nu înăuntru.

Pe rețelele sociale, discuțiile nu au încetat să apară la imaginile cu saci aruncați lângă insule. Opiniile au fost însă împărțite, unii locuitori arătându-se în necunoștință de cauză în ceea ce privește operarea lor.

„Mă pun să caut de acum card de acces, să bat din ușă în ușă, să sun la zeci de numere, serios?!? Să-și miște leșurile, să-și facă treaba!!!”, a scris un locuitor iritat.

Replica a venit rapid:

„Pentru a intra în posesia cardului de acces… luați legătura cu administratorul sau președintele asociației. Dacă nu reușiți, contactați numărul afișat pe insulă”.

Alții însă atrag atenția că problema nu este doar a autorităților, ci și a propriilor vecini:

„Dacă nu ar exista nepăsarea, dacă s-ar folosi cartela sau aplicația și nu s-ar încerca introducerea sacilor mai mari de 35 de litri, ar funcționa. Dar mulți preferă abandonarea deșeurilor lângă, decât să folosească o cartelă”.

Situația din Micălaca nu este singulară în municipiu, un alt locuitor scrie că aceeași problemă există și în zona Vlaicu:

„Când am trecut cu tramvaiul pe la Făt-Frumos zburau gunoaiele în fața tramvaiului”.

În tot acest context, municipalitatea a reamintit de mai multe ori că accesul la insule se face exclusiv pe bază de card, iar cetățenii care nu și-au ridicat cardul pot face acest lucru fie la asociația de proprietari, fie la punctele special desemnate. Cu toate acestea, numărul celor care continuă să abandoneze deșeuri lângă insule rămâne ridicat.

Probleme similare în Oradea, Timișoara și Cluj-Napoca

Aflăm din mass media că problemele pe care le întâmpină Aradul nu sunt însă singulare.

De exemplu, în Oradea, insulele ecologice au ajuns să fie înconjurate de adevărate mormane de deșeuri, deoarece mulți locatari nu au deschis containerele, fie pentru că nu au intrat încă în posesia cardurilor, fie din lipsă de obișnuință. O președintă de asociație a declarat pentru Bihoreanul faptul că populația „se va obișnui cu ele, dar va dura”.

La Timișoara, aflăm de pe Tion că o insulă ecologică din Piața Dacia a fost blocată repetitiv, iar gunoaiele care ar fi trebuit colectate în containere au ajuns pe trotuar, stârnind indignarea locuitorilor. Situația se repetă cu regularitate, în ciuda promisiunilor făcute de autorități și operatorul de salubritate.

Nici Cluj-Napoca nu scapă de probleme (foto jos), însă acolo cauza nu a fost neapărat comportamentul cetățenilor, ci întârzierile operatorului de salubritate. Actual de Cluj notează că, în cartierul Gheorgheni, insulele au rămas pentru o perioadă pline de deșeuri neridicate, iar un consilier local a cerut public explicații și sancțiuni, avertizând că întârzierea colectării reprezintă un risc real pentru sănătatea locuitorilor.

O idee bună… pe foaie

Acest tablou comun din mai multe orașe arată că insulele ecologice digitalizate, deși moderne și finanțate prin proiecte europene, nu rezolvă automat problema deșeurilor. Un astfel de sistem are nevoie nu doar de tehnologie, ci și de disciplină civică, informare corectă, intervenții rapide ale operatorilor și o minimă implicare din partea utilizatorilor.

Atât timp cât unii locuitori nu își ridică cardurile, nu respectă regulile sau aleg să arunce gunoiul la întâmplare, iar firmele de salubritate întârzie colectarea, insulele riscă să devină contrariul ideii pentru care au fost create.

Citește și:

Aradul taxează mai mult deșeurile industriale din alte județe: redevența se majorează la 16%