Fotosinteza artificială, în care reducerea electrochimică a dioxidului de carbon este folosită pentru a produce combustibil curat, ecologic și durabil, arată faptul că putem transforma un produs atmosferic secundar într-o tehnologie a energiei regenerabile.

Cu toate acestea, găsirea unui catalizator eficient pentru reducerea dioxidului de carbon s-a dovedit a fi o provocare științifică imensă.

Potrivit science20.com, Peidong Yang, un chimist de la Berkeley Lab’s Materials Sciences Division, a condus un studiu în care nanoparticule bimetalice de aur și cupru au fost folosite drept catalizator pentru reducerea dioxidului de carbon. Rezultatele au arătat, pentru prima dată, influența critică a efectelor electronice și geometrice în reacția de reducere.

“În viitor, crearea unor catalizatori cu o bună activitate, meniți să reducă emisiile de dioxid de carbon, va necesita echilibrarea atentă a acestor două efecte, așa cum a arătat în studiul nostru”, spune Yang.

“Prin aliere, credem că putem regla puterea de legare a intermediarilor de pe suprafața unui catalizator pentru a spori reacția de reducere a dioxidului de carbon. Nanoparticulele oferă o platformă ideală pentru a studia acest efect, deoarece, prin procese de sinteză adecvate, putem accesa o gama variată de compoziții, mărimi și forme, pentru a permite o înțelegere mai profundă a performanțelor catalizatorului printr-un control precis”, mai adaugă chimistul.

Yang spune că echipa sa va folosi e experiența dobândită de la acest studiu în proiectarea generației următoare de catalizatori care reduc dioxidul de carbon.

Un document care descrie aceasta cercetare a fost publicat în Nature Communications și e intitulat “Efectele geometrice și electronice pentru reducerea electrochimică a dioxidului de carbon, folosind nanoparticule bimetalice din aur-cupru.

Sursa: Solar Magazin