Voi fi scurt, este sâmbăta, sărbătorile de iarnă au debutat umbrite de scandalul din jurul alegerilor prezidențiale. Chiar dacă Bibi a aprins luminile aici la Arad.

Voi fi scurt și pentru că cei care l-ar fi votat pe Georgescu, omul nostru de se știe unde, nu mă vor citi oricum, apucați de nervi și de alte cele. Ceilalți sunt deja plictisiți de toată această tevatură care părea că nu se va termina nici sub bradul de Crăciun.

Ei, s-a terminat, vom alege un președinte cândva în primăvară, până atunci, place, nu place, trebuie să ne mulțumim cu Klausi.

Și nu voi vorbi prea mult nici despre candidați și reacțiile lor la anunțul care ne-a bulversat week-endul – păi, da, trebuie să ne facem alt program de duminică -, în fond fiecare a spus ce a gândit pe moment fără să meargă până la capăt. Amintesc doar faptul că au apărut deja câteva cereri de anulare și a parlamentarelor, din moment ce prezența și mai ales rezultatul omului nostru de la Viena a influențat evident și aceste alegeri. Simplu de tot: fără Georgescu POT acum nu avea cum să fie în Parlament. Dar nici Șoșoacă și nici AUR nu câștiga la Arad.

Nu exclud ca după alegerea președintelui din primăvară să avem și alegeri parlamentare anticipate.

Dar ceea ce vreau să vă spun e să vă liniștiți, e bine. Nu foarte bine, dar binișor. Spun asta pentru cei care în afară de scandal, strigăte și jigniri n-au fost atenți și la alte fenomene. Economice, înainte de toate.

În săptămânile care au trecut cu alegerile, în timp ce Călin, file de TikToK creștea într-o zi cât alții într-o viață, economia românească scârțâia din ce în ce mai tare, Banca Națională trebuind să intervină cu miliarde în euro ca să păstreze cursul leului și cu toate acestea economiștii se uitau unul la altul speriați de ce va urma. Cursurile la bursă scădeau sau se mișcau ca bete, era evident că banii se vor termina și atunci guvernul va trebui să se bage și mai adânc în rezerve pentru plata salariilor și a pensiilor.

Ei, la o oră după anunțul anulării cursei contra cronometru și contra UE și NATO al Mântuitorului Secret numit Călin Georgescu, minune, bursa s-a scuturat și a început să crească, iar economiștii au început să zâmbească ușurați: am scăpat, fraților!

Ce să-i faci, așa funcționează societatea modernă, e fain și este și ciocolată de Dubai, dar totul depinde de cât de bine se simt afacerile. Boala lor este numită criză, iar dacă o criză dintr-asta te lovește poți să tot te duci la vot. Că până ajungi la urne, banii din buzunarul tău sau de pe conturi nu mai valorează nici cât urna.

Ș-apoi mai este ceva: uite așa se învață democrația. Pentru câteva ore am fost prima știre în presa mondială și da, cei care ne țineau pumnii au zis: uite că au reușit. Mai greu, mai românește așa, dar ies din rahat fără să murdărească totul.

Iar pentru cei care nici acum nu înțeleg, o ultimă vorbă: nu, Georgescu nu este omul providențial, nu este deșteptul care vorbește de zici că își înghite mereu saliva, nu este nici măcar politician: el, săracul, a scăpat dintr-un film prost cu spioni sau agenți secreți, cum se spune mai nou.

Subtitrat în rusește…