E greu cu franceza acum, după ce singurul om al administrației pedeneliste care știa franceză și în somn, a fost îndepărtat de Doamna Boghicevici, nerăbdătoare să scoată Biblioteca Județeană, cu bucsuși cu tot, în mijloacele de transport în comun din Arad.

E greu si cu mizeria produsă zilnic de arădeni, acum când Polarisul a rămas doar o amintire, ceva ca titlul unui film științifico-fantastic ce nu va rula niciodată  în noul cinematograf verde-crud din Grădiște.

E greu, dar nu imposibil!

Și ce dacă primarul discută cu specialiștii anonimi în fortificații Vaubain, având în față un dosar ce pare a fi desfacerea contractului de muncă al Domnului profesor Didilescu adusă la semnat într-un loc și moment nu tocmai potrivite?

Va fi un motiv în plus pentru amânarea reconversiei Cetății – oricum aruncată deja după 2020 -, în fond specialiștii în Vaubain nu se pricep la Vauban, trebuie, deci, găsiți alții, adevărați specialiști în Vauban, nu amatori ca ăștia, niște looseri care n-au observat că primarul le tot spune de Vaubain, în timp ce ei o țineau înainte cu Vauban.

Probabil, se gândeau că e de vină pronunția, franceza, pe lângă alte limbi pe care administrația arădeană nu le vorbește, având această aberație că se pronunță altfel decât se scrie.

Este chiar o prostie cât casa, cum ar fi să se scrie Falcă și să se pronunțe Fifor?

Tot așa cum ar fi aberant să nu realizezi că în Arad, prin tevatura cu Polarisul – nu, nu nava spațială, nici nava expediționară spre pol! – s-a creat o stare de urgență.

Așa încât degeaba votează pesedeii lui Fifor tot împotrivă, n-au nici o șansă, la Arad primarul guvernează nu cu hotărâri și ordine, ci prin urgențe, reușind astfel să rezolve orice, cât ai clipi din ochi.

Oamenii lui Fifor, minus Căprar, votează în draci contra, Falcă zâmbește de parcă ar zice mereu Vaubain, și convoacă Comisia pentru situații urgente.

Te și miri, ce nevoie mai e de alegeri și voturi, în fond dacă nu ajungi în consiliu pe listele lui Falcă, trăiești degeaba, tot votezi împotrivă fără rezultat, îl bagi pe Ghiță în situații de urgență, el convoacă comisia, și gata.

Dacă n-ați înțeles nimic până acum, nu mă mir, iertați-mi graba, e 1 Mai, aș vrea să ajung la mici și bere până nu începe ploaia și până nu pornește iarba să crească.

Altfel situația de săptămâna trecută este cât se poate de simplă.

Didilescu a fost dat afara luni, marți, în absența lui Flacă care era la un restaurant la Cluj al unui amic, consilierii n-au reușit să voteze atribuirea salubrizării, lăsate în paragină de Polaris, Gospodăriei Comunale al cărui director și-a dat demisia de onoare cu o lună înainte.

Miercuri a fost convocată de primar, care între timp, la Cluj, și-a dat seama de avantajele comerțului stradal, Comisia pentru situatii de urgență, cea care, cum am încercat să vă spun, a votat fără să clipească semnarea contractului pentru salubrizarea orașului cu Gospodaria Comunală.

N-are importanță că această întreprindere are salariații în grevă aproape permanentă, dar n-are utilaje necesare salubrizării, împortant este că va angaja muncitorii puși în somaj de către Polaris, aceștia la început folosindu-se mai mult de mături si lopețici în munca lor de prevenire a îngropării orașului în propria mizerie.

După care, desigur, cu un nou director – nu, nu Domnul profesor Didilescu! – se vor face niște achiziții, obținându-se astfel si niște fonduri pentru diverse alte cheltuieli, ce mai vreți, nu vi se pare frumos?

Acum, de 1 Mai, la mici și bere?

Ar mai fi o problemă, dar e minoră și se poate rezolva prin majoritate simplă: Domnul primar are probleme si cu limba română, nu doar cu franceza lui Vauban.

Iată, cum răspunde Domnia Sa Augustă la întrebarea molatecă a jurnalistului de la aradon, cel care a avut oarecum neobrăzarea să întrebe ce nevoie a fost de scandalul de marți din Consiliu dacă miercuri, prin intermediul Comisiei de Urgență, s-a trecut peste votul consilierilor: „Această posibilitate nu exista decât dacă demonstrai «situaţia de urgenţă». Or, situaţia de urgenţă a fost generată tocmai de votul de ieri (marți-n.r.). Votul de ieri era o normalitate. Nu se întâmplă normalitatea, te duci în «situaţie de urgenţă». Şi «situaţia de urgenţă» îţi dă voie să faci acest lucru.”

Înțelegeți? E simplu: normalitatea e atunci când toți votează cum vrea Ghită. Când se votează altfel nu este normal, ceea ce declanșează în personalitatea furtunoasă a primarului o urgență. Bineînțeles, în această situație va convoca Comisia pentru astfel de situatii, că asta este, numai așa se poate.

Și gata! S-a rezolvat, primarul revine în normalitate, adică se urcă pe un nor și se uită la noi zâmbind și iertându-ne păcatele dacă are chef.

Că altfel, precum se stie, Dumnezeu este și răzbunător!

Noa, asta este, a urmat joi, au venit de la Timișoara specialiștii în Vauban din Belgia, pronunțat la Primărie Vaubain și Belgia, Domnul primar, acum perfect normal si fără urgențe stridente, a stat cu ei – erau doi – la o măsuța rotundă cu dosarul acela în mână în care era, presupuneam noi, nu documentația Cetății, că atunci era clar ca e Vauban si nu Vaubain, ci desfacerea contractului de muncă al Domnului Profesor de franceză, fondator Amifran si fost director la Biblioteca Județeană, Florin Didilescu.

Cel care, dacă mai era functional la Bibliotecă, putea să ofere Domnului primar un camion de documente despre Cetate și, eventual, îl putea consilia și cum se se scrie și se pronunță corect Vauban și Belgia.

Numai că, ce să facem, asta nu mai era o urgență…

Având în vedere că e 1Mai, am zis să nu venim si cu răutăți gratuite, n-avem ce face, uite, asta este, în week-endul înainte de sărbătoarea muncii a început și s-a terminat, la cinematograful Arta, Festivalul Științelor Umaniste – bine că nu carnavalul – în care, ei ce să faci, Domnul Lazurcă joacă la risc, tema dezbaterii a fost Răul.

Da Răul, ce vă mirați!

Și tocmai în Aradul aflat într-o normală stare de urgență.