Asta e, este luni, unii dintre noi am dat drumul la încălzire și ne uităm îngrijorați la ceasuri. Ceasuri de tot felul, plus contoare, fără să mai vorbim de facturile lăsate în cutia poștală. Alții, mai dezvoltați și pricepuți, la evidențele și conturile online. Este cât se poate de clar că vom avea o iarnă problematică dacă la nici o lună de la ultima caniculă trebuie să pornim încălzirea dacă nu vrem să ne moară pisicuțele și canarii de frigul din case.

Iar estimp la primărie sunt lupte. Nu, nu legate de găsirea unor metode și mijloace pentru ajutarea cetățeanului care se scociorește în pungă după ultima monedă de cincizeci de bani. Doar așa, să intre măcar la Kaufland sau la Lidl, că bani pentru cumpărături nu i-au mai rămas. Nu! La primărie sunt lupte politice care țin de marea și clasică întrebare: tu cu cine ții? Desigur, continuarea nu e cu Mao sau cu Țao. E simplu, toată lumea știe: cu Bibi sau cu Ghiță Falcă.

Interesant e că mișcările de personal din primărie se fac la genul feminin: ultima atinsă fiind Elena Portaru, directoarea de la tehnic. Înaintea ei a demisionat Claudia Grozavu de la economic, dar a fost înlocuită tot cu o femeie în persoana Marilenei David, venită prin concurs de la Zona Liberă condusă de Cristina Bibarț. Locul Doamnei Portaru este preluat momentan de adjunctul ei, tot o femeie, desigur: Lucia Giurgiu. Și, înainte să intrăm în amănunte, să nu o uităm pe cea care de treizeci de ani face și desface la primărie. Tot de o femeie vorbim, desigur, de Doamna Lilioara. Cum care Lilioara? Păi Stepănescu, firește! Cea care, și ea, a demisionat nu de mult, ca să se răzgândească în cele din urmă.

Și încă ceva, înainte de amănunte: deducem din toate astea că la primărie cei care lucrează pe bune, adică nu dau din gură, ci fac, scriu, semnează, ștampilează, sunt femei. Bărbații, în frunte cu cei aleși, sunt cu reprezentația, cu imaginea și tromboanele.
Cam pe invers, pe aici, pe la noi, nu-i așa?

Intrând în amănunte, lucrurile nu sunt foarte complicate, arădeanul informat și inteligent le știe de mult: Ghiță Falcă, cel care stăpânește pe aici de peste două decenii, nu vrea să renunțe, să scape frâiele din mână, nu vrea să mai vină și alții, eventual mai ortomani. Iar pentru asta face orice, înainte de toate se înconjoară cu yesmeni lingușitori fără nicio calitate, fără personalitate și viitor. Numai că cu Bibi a greșit nițel. Nițel mai mult. Inventat și el ca Ioțcu, Cionca, Bîlcea, Geanina Pistru și ceilalți, adus din pădure și pus direct prefect, Călin Bibarț s-a dovedit un vânat mult prea jucăuș chiar și pentru neiertătorul Gheorghe Falcă.

Acum e mișuneala de pe lume în instituțiile politizate ale administrației arădene.

Falcă, realizând că Bibarț, prin relațiile sale mai mult sau mai puțin obscure, încearcă să preia primăria prin așezarea oamenilor săi în funcțiile cheie, face ce știe el mai bine: menținerea controlului prin oamenii săi, izolarea lui Bibarț, pregătirea unui om care i-ar putea lua locul la alegerile următoare.

Treaba însă nu este atât de simplă, Bibi, prin felul său jucăuș, nițel infantil, dar totuși simpatic, a reușit să câștige o anumită popularitate, iar oamenii puși în coasta lui, în frunte cu Lazăr Faur sau cei de la Consiliul Județean, în frunte cu Cionca și omul său din umbră, Andrei Ando, nu reușesc nicicum să îl anihileze. Nu e întâmplător că un sondaj în derulare încă îl arată pe locul doi în preferințe pentru Primărie, imediat după Adrian Wiener.

Așa că, acțiunea merge mai în profunzime, până la cei care efectiv lucrează în primărie, la directorii diferitelor departamente, în frunte cu economicul și tehnicul, două departamente decisive privind acțiunile administrative și mai ales gestionarea banului public. Adică la nivelul doamnelor de care am vorbit mai sus, supuse unor presiuni din toate părțile. Din partea lui Bibarț care le cere să uite de Falcă și, bineînțeles, din partea lui Falcă, care le amintește mereu cine le-a pus acolo și cui datorează recunoștință.

Nu este întâmplător și de neînțeles că doamnele cedează nervos și vor acasă. Atunci sunt „salvate” totuși prin mutarea lor în funcții mai puțin solicitante, așa cum Doamna Portaru a ajuns la Ape și Canal, un fel de sanatoriu-refugiu pentru oamenii lui Falcă.

Așadar, viitorul, cel puțin pentru noi, simplii cetățeni arădeni, nu arată prea bine.

În loc să își facă treaba, să se ocupe de investiții, întreținere și modernizări, administrația arădeană este măcinată, un fel de carne de tun, în luptele politice avându-l în centru pe Gheorghe Falcă. Nu e de mirare că proiectele arădene bat pasul pe loc, treburile se mișcă cu încetineală de melc, fiecare dintre părți aruncând vina pentru aceste nerealizări pe celălalt.

În ceea ce mă privește, le propun doamnelor prinse în acest joc penibil și grotesc să se revolte, așa cum fac toate femeile deștepte după ce realizează că bărbații lor au devenit periculos de infantili, să își pună bărbățeii care se cred șefi la punct și la colț și să treacă pe față la administrarea pe bune a Aradului.

Sunt mai mult decât convins că ne-am simți cu toții mult mai bine…