Începem loco, că de aia e încetinitor, remarcând gesticulația din ce în ce mai eterică a primarului în exercițiu, aflat în continuare în umbra marelui om de la Bruxelles.

Bibi e peste tot, fără să observe nimic – duminica aialaltă tocmai făcea rondul prin Vlaicu fără să observe că parcul de la UTA cu biserica cea nouă a fost defrișat în timp ce el sucea vârtos de volan -, face de toate fără să se vadă nici măcar cea mai mică schimbare. E în piața Reconcilierii, arătând, precum Napoleon la Waterloo, în depărtări, e lângă un capac de canalizare, arătând în jos, de parcă ar fi văzut pentru prima oară în viață un căcat de câine, e pe Mărului, plin de praf și voie bună, asistând vajnic la demolarea bojdeucilor despre care putea citi de mult și în Creangă.

Acuma noi știm că elevii de pe aici nu se omoară după Creangă, fiind marcați de limbajul său moldovenesc, de fapt nu se prea mai omoară după nimic în afara ecranelor care răspund la atingere mult mai repede decât răspund ai noștri din administrație la atingerea electoratului.

Mult, mult mai repede.

Uite, de exemplu, despre poluare și necesitatea trecerii la metode și măsuri verzi se vorbește pe aici de vreo 30 de ani, acum s-a trezit și omul nostru din Bruxelles să ne spună că gata, treaba e oablă, el e într-o comisie dintr-asta care se ocupă acolo cu natura. Să nu ne mai facem griji, nu e nicio problemă dacă plecăm din Arad, chiar e bine, având în vedere afacerile imobiliare în curs, vom avea pașaport verde și tot ce ne mai trebuie să ne simțim bine la dracu-n praznic în timp ce ei vor pune mâna pe terenurile și casele noastre.

Ne vom putea distra până și atunci, au ei grijă de asta, în fond toate măsurile administrației arădene sunt ca la programul de revelion de pe vremuri, râzi de ele chiar dacă îți vine de fapt să plângi.

Haz de necaz, cum ar veni, uite, să luăm, de exemplu, restructurarea din Primărie, trâmbițată de Bibi, e drept cam în surdină, în fond, nu se știe niciodată cine râde la urmă.

Oricum, avem excedent bugetar, iar cu scoaterea din schemă a locurilor vacante și a încă câtorva care încurcă pe acolo treaba, încercând să facă ce trebuie, vom câștiga pe hârtie încă 20 de milioane. Nu noi, să nu vă faceți speranțe, noi suntem pe ducă, banii aceia vor veni însă bine pentru toți cei care consideră Aradul și împrejurimile vaca lor de muls, porcul lor de tăiat, venitul lor sigur pentru conturile ascunse din băncile din străinătate.

Așa că mai bine ne vedem și noi de treaba noastră, nu e o problemă dacă ne adunăm vreo 20 în fața primăriei demonstrând împotriva măsurilor anti-covid, putem chiar demonstra și împotriva vaccinării, asta se așteaptă de la noi, să ne ocupăm de prostii, să ne canalizăm atenția pe cioace, să nu vedem cum ni se fură pământul de sub picioare.

Și chiar dacă Șoșoacă a fost scoasă din AUR, ea este prezentă și atâta așteaptă. Să ne alăturăm, să urlăm cât ne țin baierele și să uităm de faptul că ni se vede curul în pantalonii tociți de atâtea demonstrații anti-covid și anti-vaccin, iar banii cu care am putea cumpăra alții sunt tocmai acum adunați în bugetele care nu sunt gata nici după trei luni de muncă asiduă și cu masca pe figură.

Nicio problemă dacă nu mai mergem în piață, mai bine stăm pe FB, e mai sănătos, sigur și nici nu riscăm să luăm una în moacă de la câte unul care ne confundă cu dușmanul nației.

Iar când ataci pe FB, nu te mai uiți ce și cum, e chiar recomandat să te iei de cineva de care au auzit toți, o actriță celebră, chiar dacă la teatru mai umblă doar muncitorii de la Tehnodomus să vadă care vor fi ferestrele care nu se vor schimba nici de data aceasta.

Și dacă e ziua internațională a teatrului și mai e și Pesah, de ce nu te-ai lua de cea mai cunoscută actriță evreică din România, de ce nu ai face-o în toate felurile, folosindu-ți toată măiestria în a epata, jigni și a te da neînfricat. Povestea va prinde în mod sigur, e veche, de când lumea, iar mai nou conspirația mondială acționează, e teoria de care știu până și analfabeții.

Pentru cei care nu știu despre ce vorbesc și de ce tocmai în această rubrică, în acest colț de lume și de Internet, doar atât: ceea ce i s-a întâmplat în zilele trecute Maiei Morgenstern este o sinteză a răului care ne înconjoară, indiferent unde trăim și cum ne câștigăm traiul în această țară care merge cu voioșie din înfrângere în înfrângere.

Lumea teatrului este revoltată, sunt mulți intelectuali care și-au exprimat solidaritatea, însă organele statului tac mâlc sau ca porcul în cucuruz, exact așa cum tac toți din administrație când ar trebui să și facă ceva, nu doar să dea din gură.

AUR – scrisorile de amenințare la adresa Maiei Morgenstern de pe FB au fost semnate cu numele partidului – s-a delimitat de acțiune, dar asta nu schimbă faptul că mai nou doar atunci nu descoperi pe unul de pe FB dacă nu vrei sau dacă știi de fapt despre cine este vorba.

Așa încât dacă nu trec la acțiune, organele statului vor trebui să accepte că pot fi considerate complici.

Fiindcă cel care tace și se dă la fund atunci când răul se întâmplă, este complice, chiar dacă nu a participat activ la producerea acelui rău…