Curtea Constituțională (CCR) a publicat vineri hotărârea prin care Călin Georgescu a fost scos din cursa pentru Cotroceni, transmite G4Media.

CCR arată că respingerea înregistrării unei candidaturi pe motiv că persoana în cauză a încălcat principii și valori constituționale nu conduce la o sancționare perpetuă a acesteia prin prisma dreptului de a fi ales în funcția de Președinte al României.

Aceste aspecte se analizează de la caz la caz și au o anumită temporalitate raportată la ciclicitatea alegerilor și la evaluarea respectării de către candidați a principiilor și valorilor constituționale fundamentale.

Iată extrase din Hotărârea CCR care se extinde, în total, pe 18 pagini:

CURTEA,
examinând contestațiile în raport cu prevederile Constituției, ale Legii nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituțional , republicată, și ale Legii nr.370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, văzând concluziile scrise ale domnului Călin Georgescu și ale doamnei Elena Radu, concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum și documentele aflate la dosar, reține următoarele:

93.

Curtea constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art.146 lit.f) din Constituție, ale art.37 și 38 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.807 din 3 decembrie 2010,precum și celor ale art.31 alin.(1) și (2) din Legea nr.370/2004 pentru alegerea Președintelui României,republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.650 din 12 septembrie 2011, să soluționeze contestațiile formulate.

(1) Condițiile privind candidatura la funcția de Președinte al României:

94.  Art.37 din Constituție stabilește că au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot,astfel cum acesta este reglementat prin art.36, care îndeplinesc condiţiile prevăzute în art.16 alin.(3),dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit art.40 alin.(3), iar candidații trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 35 de ani pentru a fi aleşi în funcţia dePreşedinte al României. În acord cu art.16 alin.(3) din Constituție, această funcție poate fi ocupată, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară, iar , în conformitate cu art.40 alin.(3) din Constituție, nu pot face parte din partide politice judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică. Constituția mai prevede la art.81 alin.(4) că nicio persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate, indiferent dacă sunt succesive sau nu.

95.
Potrivit art.27 alin.(2) din Legea nr.370/2004,
„(2) Propunerile se fac în scris şi vor fi primite numai dacă:
a) sunt semnate de conducerea partidului sau a alianţei politice ori de conducerile acestora,care au propus candidatul sau, după caz, de candidatul independent;
b) cuprind prenumele şi numele, locul şi data naşterii, starea civilă, domiciliul, studiile, ocupaţia şi profesia candidatului şi precizarea că îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a candida;
c) sunt însoţite de declaraţia de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată şi datată de candidat,de declaraţia de avere, declaraţia de interese, de o declaraţie pe propria răspundere a candidatului în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, precum şi de lista susţinătorilor, al căror număr nu poate fi mai mic de 200.000 de alegători” .

96.
Art.28 din Legea nr.370/2004 prevede următoarele:  „(1) Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art.37 din Constituţia României, republicată, pentru a fi alese sau care au fost alese anterior, de două ori, ca Preşedinte al României.
(2) Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, dacă nu a intervenit reabilitarea,amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea”

97.
Prin Hotărârea nr.2 din 5 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României,Partea I, nr.1003 din 8 octombrie 2024, paragraf ul 28, Curtea Constituțională a statuat că persoanele care candidează pentru funcţia de Preşedinte al României trebuie să îndeplinească condiţiile de formă şi de fond prevăzute de Constituţie şi de Legea nr. 370/2004.

98.
În sfera condiţiilor de formă se încadrează aspectele referitoare la forma scrisă apropunerii de candidatură, semnarea acesteia de către conducerea partidului sau a alianţei politice ori de conducerile acestora, care au propus candidatul, sau, după caz, de candidatul independent;indicarea unor menţiuni precum prenumele şi numele, locul şi data naşterii, starea civilă, domiciliul,studiile, ocupaţia şi profesia candidatului şi precizarea că îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a candida; depunerea declaraţiei de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată şi datată decandidat, a declaraţiei de avere, a declaraţiei de interese, a declaraţiei pe propria răspundere a candidatului în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţii ori de colaborator al acesteia, precum şi a listei susţinătorilor, al căror număr nu poate fi mai mic de 200.000 de alegători [Hotărârea nr.2 din 5 octombrie 2024, paragraful 29].

99.
Curtea a clasificat condiţiile de fond ca fiind generale şi speciale. Cele generale aunatură constituţională şi sunt prevăzute la titlul I al Constituţiei, care reglementează principiile generale ale statului român și se referă la valorile şi principiile constituţionale ca parte intrinsecă a democraţiei constituţionale. Cu privire la condiţiile speciale, Curtea, în jurisprudenţa sa, a menţionat art. 37 din Constituţie, coroborat cu art. 16 alin. (3), art. 36 şi art. 40 alin. (3) din Constituţie, respectiv:  candi datul să aibă vârsta de cel puţin 35 de ani, să fie cetăţean român, să aibă domiciliul în ţară, să aibă drept de vot (nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale) şi să nu îi fie interzisă asocierea în partide politice (judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică); între aceleaşi condiţii se încadrează şi art. 81 din Constituţie, respectiv să nu fi fost ales anterior, de două ori, ca Preşedinte al României, sau art.28 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, care stabileşte interdicţia de a candida pentru persoanele care, la data depunerii candidaturii, au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea [ a se vedea, în acest sens, Hotărârea nr.6 din 22 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.774 din 24 septembrie 2019, paragraful 9,și Hotărârea nr.2 din 5 octombrie 2024, paragrafele 30 și 31].

100.
Curtea reține că, în cadrul contenciosului electoral, atât BEC, cât și Curtea Constituțională verifică îndeplinirea de către candidați a condițiilor de eligibilitate de formă și de fond,cu precizările menționate în jurisprudența Curții Constituționale și, în particular, în Hotărârile Curții Constituționale nr.2 din 5 octombrie 2024 și nr.32 din 6 decembrie 2024.
(…)

(4) Soluția și motivarea Deciziei Biroului Electoral Central nr.18 D din 9 martie 2025
107.

Domnul Călin Georgescu și-a depus candidatura pentru funcția de Președinte al României la data de 7 martie 2025, iar prin Decizia nr.18 D din 9 martie 2025, BEC a respins înregistrarea candidaturii domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Președintele României din anul 2025. În motivarea deciziei menționate, BEC a reținut că, potrivit Hotărârii Curții Constituționale nr.2 din 5 octombrie 2024, elementele cuprinse în jurământul de credinţă depus de persoana aleasă în funcția de Președinte al României, și anume respectarea Constituției și apărarea democrației, sunt condiții pe care candidatul trebuie să le îndeplinească încă de la momentul depunerii candidaturii sale. Se subliniază că atât deciziile, cât și hotărârile Curții Constituționale fac parte din ordinea normativă și sunt general obligatorii, impunându se erga omnes , așadar și autorităților publice chemate să organizeze și să urmărească buna desfășurare a procesului electoral pentru alegerea Președintelui României,inclusiv BEC. Astfel, BEC apreciază că este obligat să respecte și să valorifice, să dea eficiență statuărilor cu forță constituțională ale instanței de contencios constituțional, așadar inclusiv celor pronunțate în exercitarea atribuției reglementate de art.146 lit.f) din Constituție cu referire la Hotărârile nr.2 din 5 octombrie 2024 și nr.32 din 6 decembrie 2024.

108.
Se consideră că atât Constituția, cât și Curtea Constituțională au configurat cadru laxiologic în care au loc alegerile pentru funcția de Președinte al României în anul 2025. În acest sens, condițiile de formă ale candidaturii, cât și cele speciale de fond, inclusiv declarația candidatului în sensul că îndeplinește condițiile legale pentru a candida, trebuie analizate atât în cheia conformității lor cu cadrul constituțional, cât și în cheia subsidiarității lor în raport cu poziționarea candidatului, în sensul manifestării de către acesta a unei atitudini de natură să aducă sau nu atingere cadrului constituțional.

109.

În aceste condiții, BEC arată că nu poate da prevalență analizei aspectelor formale ale candidaturii domnului Călin Georgescu în detrimentul celor fundamentale tranșate deja de către Curtea Constituțională. În măsura în care BEC nu ar analiza întregul context al candidaturii și în lipsa contestării ulterioare a deciziei BEC de înregistrare a candidaturii, ar exista riscul, în condițiile înregistrării candidaturii, ca după parcurgerea întregului proces electoral Curtea Constituțională să fie pusă în situația infirmării rezultatului sufragiului pentru lipsa manifestă, preexistentă depunerii candidaturii, a unei condiții de înregistrare a acesteia, sens în care se face referire la Hotărârea Curții Constituționale nr.2 din 5 octombrie 2024.

110.
BEC consideră că, prin hotărârea antereferită, Curtea Constituțională analizează și statuează cu privire la maniera în care candidatul a cărui candidatură face obiectul analizei BEC a înțeles să se raporteze la persoana aleasă în funcția de Președinte al României, fiind relevată o atitudine în manifestă contradicție cu valorile de esență ale statului de drept. Se apreciază că hotărârea menționată cuprinde statuări obligatorii pentru BEC care conduc la concluzia că, în ceea ce privește candidatura domnului Călin Georgescu, aceasta nu întrunește condițiile de legalitate, întrucât candidatul, prin nerespectarea procedurilor electorale, a încălcat însăși obligația de a apăra democrația,care se întemeiază tocmai pe sufragii corecte, integre și imparțiale, în conformitate cu legea, în lipsa cărora este alterat însuși fundamentul ordinii constituționale actuale.

111.
Se apreciază că, prin anularea procesului electoral din anul 2024 și reluarea în integralitate a acestuia (inclusiv cu privire la depunerea candidaturilor ), ca urmare a conduitei candidatului de nerespectare a reglementărilor legale referitoare la procedura electorală, esențiale pentru democrație și statul de drept, Curtea Constituțională a tranșat implicit și general obligatoriu și cu privire la neîndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru înregistrarea candidaturii depuse de către domnul Călin Georgescu, fiind inadmisibil ca, la reluarea procesului electoral, să se considere că aceeași persoană îndeplinește condițiile pentru a accede la funcția de Președinte al României.

112.
BEC a mai apreciat că, în aceste circumstanțe, îndeplinirea de către candidat a celorlalte condiții de înregistrare a candidaturii și a semnului electoral este irelevantă.

113.

Prin urmare, în aplicarea Hotărârilor Curții Constituționale nr.2 din 5 octombrie 2024,respectiv nr.32 din 6 decembrie 2024 și a dispozițiilor art.147 alin.(4) teza a doua din Constituție, ale art.11 alin.(1) lit. B. a), respectiv alin.(3) din Legea nr.47/1992, ale art.17 alin.(2) și (3), ale art.29 alin.(1)  – (3), ale art.30 alin.(6), precum și ale art.31 alin.(1) din Legea nr.370/2004, BEC a decis respingerea candidaturii domnului Călin Georgescu la alegerile pentru funcția de Președinte al României din anul 2025.

(…)
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii HOTĂRĂȘTE:
Respinge contestațiile formulate de Călin Georgescu, Elena Radu, Mircea-Victor-Daniel Chitic, Ana Craiu, Narcis-Viorel- Florin Someșfălean, Norita Popescu, Elena Albu, Cătălin Georgescu, Mihai Rapcea și Maria Tamaris Taloi împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr.18D din 9 martie 2025 privind respingerea înregistrării candidaturii independente a domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, precum și a semnului electoral.

Definitivă.

Hotărârea se comunică Biroului Electoral Central și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 11 martie 2025.

Citește documentul integral de 18 pagini a Hotâririi CCR pe G4Media: Curtea Constituțională a publicat hotărârea prin care Călin Georgescu a fost scos din cursa pentru Cotroceni. ”Nu este o sancționare perpetuă”

Citește și:

George Simion și Anamaria Gavrilă au anunțat că vor candida, apoi unul va renunța. Și Anca Alexandrescu este dispusă să candideze