Horia Medeleanu: Brâncuși și Vuia, genii emblematice

    de Horia Medeleanu | 26 februarie 2016, 12:45 PM | Opinii | Recomandările editorilor

    3

    De ce am așezat alături aceste două genii? Poate părea ciudat, dar îi unește o coincidență de ideal. Sunt fii ai acestui popor de păstori și plugari legați de pământ, dar cu privirea îndreptată spre cer, acolo unde sălășluiește Dumnezeu. Între pământ și cer se înalță, în zbor liber, păsările pământului. Acest spectacol încântător a fost păstrat în amintirea celor doi fii ai satului românesc. Zborul! O obsesie fecundă.

    Un capitol de seamă în creația lui Brâncuși îl constituie ciclul „Pasărea în văzduh”, culminând cu „Pasărea măiastră” (sau simplu „Măiastra”). La rândul său, Traian Vuia a oferit omenirii „pasărea cu clonț de oțel”, adică avionul (poreclit „liliacul”), care și-a luat zborul în 18 martie 1906, la Montesson, lângă Paris. Vuia a devenit atunci primul om care a zburat cu un aparat „plus lourd que l`air” (adică „mai greu decât aerul”), înzestrat cu mijloace proprii de decolare și aterizare la bord.

    Aș îndrăzni să susțin, însă, că aspirația de înălțare, de cucerire a imensității spațiale a exprimat-o Brâncuși și în „Coloana fără de sfârșit”, a veșnicei recunoștințe pentru eroii care s-au jertfit pentru Patrie în Primul Război Mondial. („La Colonne sans fin”, tradusă abuziv „Coloana infinitului”… Brâncuși nu a năzuit să sculpteze infinitul, un fapt imposibil).

    În legătură cu efectul plastic al Coloanei, îmi permit să relatez o experiență personală. Într-o zi de vară, aflându-mă la Târgu Jiu, m-am deplasat la Coloană, în trei momente, dimineața, la amiază și în amurg. De fiecare dată, am privit-o așezat pe spate, la baza ei (nu prea erau trecători). Dimineața, Coloana se desena extrem de clară, cu muchiile puternic reliefate, corpul ei degaja o energie interioară care o propulsa spre cer. La amiază, lumina puternică a soarelui o învăluia, absorbind muchiile modulilor. Efectul este uimitor: Coloana se transformă parcă într-un sul de foc ce se înșurubează în cer. Privită în amurg, efectul Coloanei este invers. Ciudat! Cerul de un albastru intens, greu, tinde să coboare și să se sprijine de Coloană. Prin aceste senzații de înălțare și coborâre, Coloana stabilește o comuniune sacră între oamenii de pe pământ și Dumnezeu din cer. Marele nostru sculptor era profund religios. O religiozitate simplă, nesofisticată, așa cum au trăit-o moșii și strămoșii săi din satul oltenesc.

    coloana fara de sfarsit 3 faze ale zilei

    Ce este „Masa tăcerii” din Ansamblul Monumental de la Târgu Jiu? O amintire. Așezat la masa lui modestă, țăranul român prânzea cu toți ai săi în tăcere. În prealabil, bătrânul familiei rostea rugăciunea și mesenii își făceau semnul crucii. Dispunerea în jurul unei mese rotunde îi obliga pe cei de față să se observe reciproc și să se autocenzureze. Scaunele joase, depărtate de masă, ca în compoziția lui Brâncuși, impun tuturor o gestică și o atitudine cuviincioasă. Cine a trăit un asemenea moment nu poate uita acea atmosferă de reculegere ce se degaja din prânzul țăranului. Reculegerea este o condiție sine qua non pentru apropierea de un loc sacru. Iată de ce Brâncuși a plasat „Masa tăcerii” ca un preambul la Ansamblul Monumental de la Târgu Jiu. Popasul la „Masa tăcerii” prilejuiește concentrarea spirituală necesară celui ce se pregătește să parcurgă acea „Via Sacra”, sau „Calea Eroilor”, care conduce la „Coloana recunoștinței fără sfârșit”.

    Da, românitatea lui Brâncuși este profundă. Concomitent naturală și spirituală. În inima Parisului, în „Impasse Ronssin”, a trăit, a creat și a murit ca un român ortodox. Când a simțit că i se apropie sfârșitul, s-a spovedit și cuminecat. A lăsat prin testament statului român atelierul și lucrările sale. Gheorghe Ghiorghiu-Dej s-a consultat cu marii specialiști în artă. Concluzia a fost: „Nu avem nevoie de pietroaiele lui!”. Opera lui a fost declarată „artă decadentă burgheză”. În condamnarea și denigrarea operei lui Brâncuși, au „strălucit”, spre rușinea lor, doi „academicieni” (!): istoricul de artă George Oprescu și marele critic literar George Călinescu (îmi amintesc o apreciere a lui asupra scaunelor din jurul „Mesei tăcerii”: „niște ouă tăiate-n două!”. Frumos, nu?). Nu ne putem închipui durerea lui Brâncuși. Situația a fost rezolvată de marele scriitor francez André Malraux (cel care a scris „Condiția umană” era Ministrul Culturii în acei ani și „omul lui Charles de Gaulle” – șeful statului). Brâncuși a devenit cetățean francez, iar atelierul și lucrările sale au trecut în proprietatea statului francez (15 iunie 1952).

    Se zvonește că autoritățile române fac demersuri pentru deshumarea și aducerea rămășițelor pământești ale lui Brâncuși în țară, dar, vorba strămoșilor noștri latini: „cui prodest?” (n.red. „cui servește?”). Un bun prilej pentru specifica noastră „zarvă patriotardă”. Să-l scutim de acest „tratament”! Să-l lăsăm în pace, acolo, în cimitirul din Monparnasse, unde se află printre cei de-o seamă cu el, geniile mondiale. Vă asigur că va fi vizitat de mult mai mulți decât în cimitirul Bellu din București. Vor veni la mormântul lui vizitatori din întreaga lume. Poate că unii dintre ei nici nu știau că Brâncuși este român… Vor afla acolo, la mormântul lui.

    brancusi si vuia genii emblematice din Romania

    P.S. Bolnav fiind, Traian Vuia a fost adus în țară, în 1950, de Petru Groza (au fost prieteni și colegi la liceul maghiar din Lugoj și la Facultatea de Drept din Budapesta, unde Vuia a studiat un an și la Politehnică). După trei luni, Vuia a murit într-un hotel din București. A fost înmormântat în cimitirul Bellu, într-un mormânt modest, un simplu mușuroi de pământ cu o cruce mică de lemn, (ulterior de marmură), înconjurat de o mulțime de alte morminte asemănătoare.

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. Este adevăr în ceea ce scrieți deși prefer adevărul necosmetizat. Dar sigur – e nevoie de miere atunci când ceaiul e foarte amar. Nu numai monumentalul Brâncuși a avut soarta ”profetului care nu e profet în țara lui” ci mulți alți oameni de seamă ai culturii române. A-i scormoni rămășițele pământești este un act insultător memoriei genialului sculptor. De ce acum și nu atunci?! Nu suntem nici acum mai buni decât atunci iar aducerea osemintelor sale în țară după atâta vreme nu demonstrează decât că suntem o nație de ghiolbani. Plânge careva de să-i sară cămașa că vine marele Brâncuși să-și continue somnul în pământ românesc, ”sfințit” de nelipsitul ”sobor de preoți”?! Nu pot scăpa de scârba asta când vine vorba de patriotismul schizoid de tip românesc post/post/postdecembrist. Totul e depășit în țara asta – numai prostia, ignoranța, trândăvia intelectuală (mai ales), lipsa educației și a muncii, îmbuibarea (sub)speciei politice și praful cețos al ”dna”-ului care și el ”este” cum ar veni – nu se pot depăși odată. Pun o întrebare: de ce nu putem fi normali și la zi cu țara asta? De ce ?! App, știați, dle Medeleanu că Traian Vuia (genial, de asemenea) are strănepoate (5 la număr) în Arad care se luptă de ani de zile cu statul român în privința averii pe care acesta a lăsat-o – mai puțin materială, mai mult spirituală, manunscrise și alte valori, inclusiv frunza sculptată de Brâncuși pe care Vuia a primit-o cadou, obiectul aflându-se la Muzeul Banatului (cred) din Timișoara!? Știți care-i faza? Pământul românesc a fost plin de comori și tot atât de plin de hoți și trădători care l-au jefuit. Totodată a fost plin de oameni de seamă și nu a dus nici lipsă de genii. Luați-o invers, de la Eminescu în jos (nu mă refer doar la litere) și vedeți ce ”fain” au fost tratați pilonii culturii românești for ever.

      0 voturi
      +1
      -1
      • Eu cred că Domnul Medeleanu nu a cosmetizat defel.
        Dacă citiți și printre rânduri – de la un anumit nivel al textului este obligatoriu – veți vedea că cele spuse de Dumneavoastră în completare, de altfel absolut pertinent, sunt prezente și în textul de la care plecați și… la care vă reîntoarceți…

        0 voturi
        +1
        -1

    Scrie un comentariu

    0 + 3 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.

    Acest site folosește cookies. Prin navigarea pe acest site, vã exprimați acordul asupra folosirii lor. Am actualizat politicile în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Detalii.