Follow the money! De vorbă cu Elena Ghioc de la Inițiativa România, despre aplicația „Harta banilor publici”

    de Raluca Medeleanu | 14 aprilie 2019, 11:28 AM | Interviuri | Recomandările editorilor

    0

    Membrii inițiativei au făcut lumină și în investigația Hexi Pharma

    De multe ori poate ați dorit să aflați singuri exact pe ce și cât cheltuie autoritățile locale, dar nefiind experți în domeniu, tot ce puteați face era să credeți pe cuvânt declarațiile pe care le auzeați din partea celor direct implicați. Tocmai ideea asta au avut-o și cei de la Inițiativa România, de a veni în sprijinul cetățeanului obișnuit, oferind o variantă gratuită, ușor accesibilă, prin care oricare om curios să poată verifica date despre orice investiție din fonduri publice. Aceștia au organizat sâmbătă, 13 aprilie, un workshop gratuit numit „Aradul pe harta banilor publici”, desfășurat la Kumaras Social Events, la care au explicat cum se folosește platforma online numită „Harta banilor publici”.

    Am dorit să aflăm mai multe detalii despre pașii care au dus la crearea acestei platforme mai mult decât utile și despre importantul rol pe care l-au avut fondatorii în demararea anchetei despre dezinfectanții Hexi Pharma, astfel am discutat cu Elena Ghioc, coordonatoarea workshopului.

    – Cum a început inițiativa „Harta banilor publici”?

    – „Harta banilor publici” a pornit de la o dilemă și o întrebare simplă pe care a avut-o unul dintre colegii noștri: „Cum ar fi ca eu, cetățean simplu, să mă plimb într-un parc” – în Cișmigiu, că era în București – „și să văd cât costă banca pe care mă așez?”. Și de acolo a pornit totul. Acum avem mai mulți colegi care sunt programatori și oameni care cunosc partea asta de achiziții publice, baze de date, tot ce este necesar ca infrastructură în spate pentru a construi o astfel de aplicație. Așa am început să dezvoltăm, puțin câte puțin. În 2016, am făcut doar o versiune demo, care conținea doar datele din 2015, din București. Era o versiune doar pentru sistemul de operare Android. Mai târziu, în anii următori, în 2016-2017, am început să lucrăm pentru a o dezvolta la nivel național și să fie o aplicație care să fie și pentru utilizatorii care au iOS și pentru laptop. În iunie 2018 am lansat o versiune cât mai aproape de final, care conținea datele din 2007 până în 2017, sursa datelor fiind data.gov.ro, un site al Guvernului României unde sunt centralizate toate datele deschise, publice, disponibile la nivel național, din niște fișiere care se numesc chiar „achiziții publice”. În februarie, anul acesta, am integrat și datele pentru 2018, întrucât acestea au fost publicate, cele mai multe, abia în 2019. Da, lucrăm într-adevăr cu date din trecut, însă chiar dacă ele sunt din trecut și nu sunt publicate în timp real, așa cum sunt pe SEAP, ele sunt utile pentru orice cetățean care vrea să aibă o părere informată despre cum se cheltuie banii publici, fie că vorbim de instituții publice locale, sau instituții publice naționale. În opinia noastră, aplicația și datele din aplicație, așa cum sunt prezentate ele, mai ales cele din versiunea pentru laptop/calculator, sunt utile pentru acei cetățeni care se uită, de exemplu, la bugetul din trecut al unei instituții locale, din anul cel mai aproape de cel în care ne aflăm noi, să își poată forma o părere și apoi să poată ruga, de exemplu, primarul sau mai mulți consilieri locali sau județeni să mute direcția de cheltuire a banului public într-un alt domeniu pe care îl consideră mai prioritar. Ideal, asta ar fi utilizarea aplicației, dar ne adresăm și oamenilor care sunt deja în politică, sau sunt deja consilieri locali, consilieri județeni, care vor să aibă o vizualizare mai ușoară și mai accesibilă a datelor. În SEAP, în vechea platformă, era destul de greu de avut o vedere din aceasta pe istoric, pe evoluție a achizițiilor, fie că vorbim de achiziții directe sau de licitații. Așadar, e un punct foarte bun de început pentru cei care au deja expertiză pe achizițiile publice, dar nu numai, ci chiar și pentru jurnaliști. Considerăm că e o platformă foarte bună pentru orice investigație care urmărește banul public.

    – Apropo de investigații, am înțeles că ați avut un mare rol în scandalul cu Hexi Pharma.

    – Nu știu dacă a fost mare. A fost un rol. Adică noi am publicat un comunicat de presă…

    – Dar cum ați ajuns să vă implicați?

    – Am văzut articolul din Gazeta Sporturilor care arăta că există o problemă legată de concentrația soluțiilor de dezinfectare pentru cei care sunt tratați în spitalele de arși și în special era vorba de victimele de la Colectiv. Îmi aduc aminte că cineva de la Hexi Pharma a spus că nu au avut niciodată contracte cu Spitalul de Arși din București, unde erau internate o parte din victimele de la Colectiv. Unul dintre colegii noștri, care a și dezvoltat aplicația în 2016, acea versiune demo de care v-am spus, a zis „hai să verific!”. Era în Vinerea Mare, eram la serviciu și am zis „ok, ne uităm mai târziu”. Am verificat și am găsit că doar în 2015 existau 20 de contracte între Spitalul de Arși și Hexi Pharma, iar unele contracte erau chiar pentru acele soluții de dezinfectare. Am extins cercetarea și ne-am uitat apoi la toate contractele pe care le-a avut Hexi Pharma vreodată cu toate spitalele din România. Am descoperit că Hexi Pharma avea mai multe nume, se scria când cu „ph”, când cu „f”, am fost atenți la toate detaliile astea, apoi am publicat acel comunicat care a fost preluat de presă, dintre care și de Gazeta Sporturilor care a făcut investigația. Știm că după aceea a început o anchetă a Corpului de Control demarat de Prim Ministru. Așa am contribuit cumva la dezbaterea publică pe tema asta. Noi am amintit de acel caz pentru că este un exemplu de bună practică cum niște date – care sunt teoretic la îndemâna oricui, pentru că ele sunt publicate de Guvernul României – pot să direcționeze dezbaterea publică într-o direcție sau alta și să ne ajute să descoperim adevărul mai ușor. Acum, despre datele care se află pe platforma Guvernului… problema pe care o rezolvă aplicația este că datele, deși sunt publicate acolo, ele sunt într-un fișier foarte complicat, foarte greu pentru cineva care nu are cunoștințe de Excel, sau de fișiere de felul acesta, sau nu are o bază de date. Noi ne-am propus să construim propria noastră bază de date și de interfață pentru utilizatori, care să facă informațiile mai accesibile, mai clare, mai bine structurate și să direcționeze atenția tocmai către instituția publică, către companie, fie că e vorba de achiziții directe sau licitații.

    – Ați câștigat și premii pentru aplicația aceasta.

    – Da, am câștigat și premii. Noi ne-am prezentat la aceste concursuri doar cu versinuea demo, urmează să mergem acum și cu această versiune finală. Am câștigat un premiu care se numește „Open Government Partnership”, e în limba engleză, deci un premiu de „guvernare deschisă”, acordat de Guvernul României, în 2016. Un alt concurs pe care l-am câștigat, premiul al doilea la nivelul Uniunii Europene, a avut ca organizator Consiliul Uniunii Europeane. Alte câteva concursuri câștigate au fost de profil, de tipul online, digital, web, dar erau concursuri private. Însă bucuria noastră, pentru că suntem voluntari și asta e recunoașterea pentru noi, e că la niște festivaluri organizate de niște societăți private, oameni cu experiență pe digital și pe online și pe segmentul acesta de inovație au apreciat efortul nostru și aplicația noastră. Dincolo de partea aceasta de vizibilitate și recunoaștere, speranța noastră este că aplicația este utilă oamenilor care chiar vor să afle adevărul despre banii publici.

    – Spuneați că sunteți volunari. Deci, propriu-zis, acesta este un proiect de suflet, iar fiecare dintre voi aveți alte locuri de muncă.

    – Da, toate proiectele de la Inițiativa România sunt proiecte făcute de voluntari, adică noi nu primim salarii, noi nu suntem angajați. Eventualele finanțări pe care le primim sunt donații de la cetățeni sau mai avem niște parteneri, anumite fundații, ambasade, dar sunt pentru proiecte, sau am mai primit bani pentru cum a fost evenimentul de astăzi, „Aradul pe Harta Banilor Publici”, care este finanțat de „Fondul pentru democrație”, un alt ONG care strânge bani de la donatori individuali și apoi îi acordă prin concurs altor ONG-uri. Dar banii aceștia i-am folosit ca să ajungem la Arad și ca să organizăm evenimentul în sine.

    – E primul turneu național?

    – Cu „Harta Banilor Publici” da. Am mai avut alte evenimente, anul trecut, cu un alt proiect al nostru care se numește „Once upon a time in Romania”, un concurs de filme cu mesaje anticorupție și alte mesaje sociale, de implicare civică. Cu „Harta banilor publici” este primul turneu, iar Aradul e al treilea oraș pe care îl vizităm. Am mai fost la Iași, la Pitești și urmează să mergem la Tulcea. Cu aceste patru orașe terminăm bugetul de 10.000 lei pe care l-am avut.

    – Cum ați selectat orașele?

    – Le-am selectat uitându-ne la partenerii pe care îi avem noi (n.red. la Arad, partener fiind Aradul Civic). Suntem fondatori, alături de alte ONG-uri, a unei rețele naționale care se numește „Contract România”, care a fost înființată în 2017, după proteste, pentru că o bună parte din aceste grupuri civice s-au înființat în urma protestelor. Erau foarte mulți oameni care protestau și am dorit totuși să păstrăm energia asta și să construim ceva împreună, nu doar să protestăm. Așa că ne-am uitat unde aveam parteneri, dar ne-am uitat, de exemplu, și la Tulcea, pentru că nu știm pe nimeni acolo și am fost curioși ce se întâmplă, dacă există totuși vreo activitate civică. Și ne-am orientat și în limita bugetului pe care l-avem pentru evenimente, bineînțeles.

    – Un mesaj pentru cineva care încearcă să facă dreptate cu ajutorul platformei voastre?

    – Îl îndemn pe cel care folosește platforma gratuită „Harta banilor publici” să caute instituția, documentele de achiziție publică, sau compania de care e interesat, să ia exact traseul banului public și să nu țină informația doar pentru el, să o împărtășească și cu alți oameni, vecini, sau oameni din aceeași comunitate – nu neapărat geografică – să ia împreună o decizie informată și să intre în dialog cu instituțiile locale cele mai aproape, sau chiar cu instituțiile naționale. Dacă descoperă că nu are toate informațiile pe care le ia din „Harta banilor publici”, să facă o cerere pe baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informații publice, în care să ceară instituțiilor publice mai multe detalii și, odată ce are aceste informații, să contribuie la decizia pentru ce înseamnă bine în comunitate. De exemplu, când vorbim de bugetul Primăriei municipiului Arad, sau când vorbim de hotărâri ale Consiliului Local, folosim aceste date ca să avem și noi un cuvânt de spus. Vrem să tragem un semnal de alarmă că și cetățenii pot să știe și pot să ia decizii. Până la urmă, cei cu care vrem să intrăm în dialog, reprezentanții noștri politici și reprezentanții noștri publici trebuie să asculte și de vocea noastră.

     

    Citește și “Câți bani publici s-au pus în joc la Arad în ultimii 11 ani și care e topul 5 al firmelor care „joacă” banii?”

    Distribuie articolul

    Scrie un comentariu

    7 + 9 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.

    Acest site folosește cookies. Prin navigarea pe acest site, vã exprimați acordul asupra folosirii lor. Am actualizat politicile în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Detalii.