sâmbãtã, 13 iulie, 2024

Special Arad Logo

    Festivalul Filarmonicii din Arad – cel mai nou festival al muzicii contemporane din România, descris prin viziunea unui muzicolog

    de - | 3 aprilie 2015, 12:51 PM | Muzică

    2

    Desfășurat între 19-22 martie 2015, Festivalul de Muzică Contemporană din Arad a pornit excelent. Succesul se datorează deopotrivă colectivului artistic al Filarmonicii, managerului Alin Văcean, precum și interpreților invitați. Cele patru zile de maximă efervescență artistică au totalizat șapte evenimente: cinci concerte, un workshop de percuție și un simpozion de muzicologie.

    Parcursul istoric-muzical al programului s-a desfășurat pe o arie temporală largă, de la postromantism (Verklaerte Nacht de Schoenberg, piesa de deschidere) la world music, în concertul final.

    În prima seară, Orchestra Filarmonicii, dirijată de Roberto Salvalaio (Italia) a realizat un veritabil tur de forță pe traseul Schoenberg – Țăranu – Arutiunian – Ligeti. Am audiat lucrări contemporane de referință, beneficiind de aportul soliștilor Sorin Dogariu (pian – Siciliana blues de Țăranu) și Sergiu Cârstea (trompetă – Aruitunian), cu o meritorie șlefuire a detaliilor expresive. Concertul românesc de Ligeti (1951) a fost punctul culminant al serii. Dirijorul italian Roberto Salvalaio s-a dovedit a fi o prezență exigentă și agreabilă, care ar merita mai mult promovată în spațiul cultural românesc.

    Concertul intitulat Cluj – à la carte a cuprins trei recitaluri într-unul singur. Mai întâi, duoul ConSens XX – pianistele Mihaela Gavriș și Vera Negreanu –, la care s-a alăturat trombonistul Mircea Neamț Gilovan, a realizat un portret colectiv al unor reprezentanți ai generației aflate în floarea vârstei, din școala componistică clujeană: Răzvan Metea, Ciprian Pop, Cristian Bence-Muk, Șerban Marcu, Ionică Pop. Acest portret de grup manifestă trăsăturile comune ale componenților săi: desăvârșita stăpânire a meșteșugului creator și o tentă specifică ludic-umoristică, prin care lucrările au farmec, personalitate și impact. A urmat un episod intens liric, reprezentat de generațiile clujene anterioare: cântece de Ede Terényi, Valentin Timaru și Adrian Pop – pe versuri de Blaga, de Labiș și Arghezi, respectiv, de Tzara, puse în valoare prin sensibilitatea sopranei Daniela Păcurar și a pianistei Vera Negreanu. Ultimul recital al programului clujean a revenit clasei de operă a Academiei de Muzică „G. Dima”, conduse de regizoarea Ina Hudea – cu un spectacol tulburător de poezie, muzică, scenografie, lumini și mișcare: Cinci tablouri cu umbre(le), în care compozitorul Constantin Râpă face o selecție coerentă din versurile foarte recente ale poeților clujeni Sânziana Mureșeanu, Ovidiu Pecican, Marcel Mureșeanu, Constantin Cubleșan, Ion Mureșan. Rezultatul este non-convențional și deplin convingător, iar interpreții – Timea Fülöp, Laura Essig, Ion Stancu, Andrei Cheteleș, Sergiu Coltan, acompaniați la pian de Cornelia Cuteanu și Lucian Dușa – s-au întrecut pe sine, în raport cu prima audiție absolută.

    A treia seară a fost, de asemenea, foarte bogată nu numai componistic, ci și interpretativ, beneficiind de invitarea pe scenă a unor elevi de la liceele de muzică din Arad și din Timișoara, care participaseră la workshop¬-ul de percuție din aceeași zi. Ansamblurile Pro Musica Nova (Cluj), condus de Mario Florescu, și Percutissimo (Timișoara), condus de Doru Roman, au prezentat nu mai puțin de 12 piese, de la Edgar Varèse la Dorotea Vejnovici (foarte tânără compozitoare, invitată din Novi Sad). Din acest program, Alin Văcean, cu Peace for Everyone, transmite în subtextul unui discurs fin nuanțat coloristic, nostalgia idealului care pare de neatins. Mai remarc piesa de Ion Bogdan Ștefănescu, Pianissimo Summer Dream – o transpunere în atmosfera cu zâne și spiriduși a lui Shakespeare, aplicând inovator, procedee sonore produse vocal și corporal – bine integrate într-o dramaturgie care aduce în teatrul instrumental, valențe poetice. Remarcabilă pofta interpreților de a interveni în coloristica pieselor, cu acordul autorilor (Șerban Nichifor, Nicolae Brânduș), modificând compozițiile potrivit propriilor disponibilități instrumentale, adăugând timbruri percutante și electronice la versiunile inițiale – în mod similar practicilor muzicale de până la baroc…

    Duminică înainte de amiază, Simpozionul „Creația contemporană – tendințe și orientări stilistice” a debutat cu lansarea volumului bilingv, român-englez, cu zece comunicări, publicat de editura clujeană MediaMusica, volum coordonat de compozitorii Constantin Râpă și Alin Văcean. Astfel, referenții nu au mai avut de prezentat, în mod dedublat, textele muzicologice proprii, ci și-au susținut punctele de vedere prin ilustrații muzicale sugestive, urmate de discuții.

    Matineul a continuat cu recitalul de pian conținând piese solo și duo, susținut de Adriana Dogariu și Sorin Dogariu. Tema propusă: „Compozitori din zona de vest a țării” a demonstrat prezența unor creatori valoroși, prea puțin cunoscuți și promovați pe plan național. Am remarcat, într-una din invențiunile pentru pian de Teodor Caciora, o foarte personală îmbinare dintre factura polifonă tradițională și cea modernă de textură, mixtura tangoului cu toccata și ragtime la Gabriel Almași, exploatarea spațializării muzicale de către Alin Văcean, prin reflexe sonore creatoare de reflecții, precum și inventivitatea efectelor timbrale ale pianului preparat cu cd-uri, din partea lui Gabriel Mălăncioiu. Nu au lipsit, desigur, compozitori originari din Banat, validați mondial, precum Friedrich Karl Wanek, Horia Șurianu și György Kurtág.

    World music pare să devină, de pe acum, muzica viitorului. A dovedit-o și concertul final al Festivalului arădean, A Balk-Afro-Indian Nite (formă de argou pentru night), susținut de Prabhu Edouard Trio și Lucian Nagy. Nu îmi rămâne decât să doresc acestui festival – care se alătură unor manifestări prestigioase, precum Săptâmâna Internațională a Muzicii Noi de la București sau Festivalul Cluj Modern – „la mulți ani”, menținându-și calitățile dovedite la prima ediție: larga deschidere spre multiple aspecte istoric-stilistice ale fenomenului muzical contemporan, excelența interpretativă, interesul de explicitare teoretică (prin mijloace precum programul de sală, concertul explicat, simpozionul muzicologic, reflectarea publicistică), buna colaborare cu autoritățile administrative locale, precum și preocuparea de a forma generații viitoare de profesioniști ai muzicii.

    Elena Maria Șorban, muzicolog

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Scrie un comentariu

    9 + 4 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.