Despre extremism și aur (cu majuscule sau nu) s-a vorbit mult în România în zilele trecute, dar fără să fie numit. S-a vorbit atunci când a venit vestea bombă de la Washington, unde Curtea de arbitraj internațional a respins pretențiile firmei care a vrut să exploateze aurul de la Roșia Montană. Un „mizilic” de peste șase miliarde de euro care ar fi dus România mai aproape de sărăcia și mizeria din vremurile în care ne conducea „competentul și patriotul” Ceaușescu.

Amănunte, aici: România a câștigat procesul privind Roșia Montană

„Aurit” s-a vorbit și la Congresul Partidului Popular European (PPE) ce a avut loc înainte de Ziua Femeii la București, dar cum spuneam, fără să fie pomenit numele partidului cu același nume scurt ca și al metalului de sub Roșia Montană.

Cum nu în fiecare zi avem ocazia să fim gazde pentru atâtea personalități de mare rang – președinta Parlamentului European, președinta Comisiei Europene (adică, „prim ministrul” UE, Comisia Europeană fiind „guvernul” UE), președintele Ciprului și nouă șefi de guverne din Europa, între care și „prietenul” nostru, cancelarul Austriei – congresul PPE a fost tratat ca un eveniment care „a pus România pe harta Europei”.

Evident, atât președintele Iohannis, cât și premierul Ciolacu au profitat de ocazie pentru întâlniri și cuvinte mari. La congres, normal, mulțumire de sine, laude, că altfel n-ar fi oameni politici și, oaspeți bine crescuți fiind, ne-au lăudat și pe noi, românii, mai ales pentru perioada în care dr. Nicolae Ciucă a fost prim ministru – firesc, de vreme ce PNL face parte din Grupul Popularilor Europeni din Parlamentul European, împreună cu PMP și UDMR.

PSD, fiind membru al Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților (S&D) nu prea a avut parte de laude din partea popularilor – nu-i mare pierdere, că se laudă ei destul. Și-apoi, s-a întâlnit și nea Marcel cu mai marii Europei, cel puțin cu aceia care l-au interesat.

Congresul a fost o bună oportunitate pentru noi, românii, de a înțelege cât de vizionar este președintele PNL, dr. Nicolae Ciucă. Atunci când a comunicat decizia de comasare a alegerilor locale cu cele europarlamentare a simțit nevoia să justifice cumva decizia și a pomenit despre siguranța cetățenilor și pericolul extremist. Aceleași teme au fost „plagiate” de popularii europeni la Congres.

Foarte ciudate aceste două amenințări lansate de politicienii populari europeni, inclusiv de cei români. În treacăt fie spus, Marcel Ciolacu nu a pomenit nimic despre siguranța cetățenilor, doar despre pericolul extremist. Tocmai de aceea este firesc să ne întrebăm dacă popularii europeni, dimpreună cu liberalii români știu mai multe despre iminența unui conflict armat.

Deci, știu ceva și ne ascund întregul adevăr, spunându-ne doar niște generalități? Pentru că prea au fluturat ideea siguranței cetățenilor, desigur, în contextul războiului din Ucraina. Iar înainte de asta, înalți oficiali români au fluturat o altă idee care ne poate pune pe gânduri, cea a stagiului militar, obligatoriu sau voluntar.

Sincer, fără să exclud posibilitatea ca Putin s-o ia razna de tot și să atace o țară membră NATO, cred mai degrabă că acest pericol este deocamdată doar teoretic și ne este fluturat în interes electoral. Iar dacă este așa, cu părere de rău, dar popularii europeni se dovedesc a fi niște nemernici.

Desigur, la fel de nemernici sunt și dacă pericolul este real și iminent iar ei nu ne spun adevărul tot din motive electorale.

Celelalte „vorbe aurite”, despre pericolul extremist, au venit, de fapt, ca un mesaj electoral, voit exagerat și alarmist. De la popularii (PNL) și socialiștii (PSD) români nu aveam mari așteptări. Pentru ei oricine le periclitează în vreun fel pozițiile devine dăunător și periculos „pentru popor și țară” (vă mai amintiți cât de „dăunător” era USR înainte de a fi depășit în sondaje de AUR?). Totuși, de la popularii europeni aveam așteptări…

Extremism și puțină istorie

De fapt, care ar fi acele partide extremiste împotriva cărora ar trebui să luptăm prin vot, după cum ne îndeamnă atât liberalii români, cât și popularii europeni? Fără să le numească, se înțelege că ar fi vorba în primul rând de AUR. Apoi, dar în mult mai mică măsură, de partidul guralivei Șoșoacă, SOS.

Conform statutului lor, niciunul dintre aceste partide nu par extremiste. Bunăoară, obiectivele și scopul AUR sunt „exclusiv de natură politică (precizare obligatorie conform legii – n.n.), în scopul dezvoltării societății românești și a coeziunii sociale, refacerii conștiinței naționale, dezvoltării economiei de piață, consolidării statutului de drept, realizării unei Românii Mari într-o Europă puternică, unită și echilibrată prin reunirea Basarabiei cu România și asumarea unei poziții de lider pe plan european, promovând interesele românilor de pretutindeni, indiferent de etnie sau cetățeniei”.

Sau, „PARTIDUL S.O.S. RO este un partid de orientare naționalist progresistă ce nu promovează ura națională și militează pentru refacerea demnității naționale, bunăstare economică prin dezvoltarea unor capacităti economice proprii, promovarea tuturor valorilor autentic românești, în contextul multiculturalității ce derivă din apartenența noastră la valorile Uniunii Europene”.

Pe de altă parte, problema extremismului nu este doar în atenția celor două partide „comasate” sau a PPE, ci și a serviciilor de informații, deci și a SRI. Care, luptă împotriva extremismului în baza Legea 51/1991 privind securitatea națională a României (republicată), care la art. 3 (h) stipulează: „Constituie amenințări la adresa securității naționale […] inițierea, organizarea, săvârșirea sau sprijinirea în orice mod a acțiunilor totalitariste sau extremiste de sorginte comunistă, fascistă, legionară sau de orice altă natură, rasiste, antisemite, revizioniste, separatiste (s.n.) care pot pune în pericol sub orice formă unitatea și integritatea teritorială a României, precum și incitarea la fapte ce pot periclita ordinea statului de drept“.

Extremismul, aur pentru populara UDMR

Despre UDMR au existat, încă de la înființare (decembrie 1989) suspiciuni că ar fi o organizație extremistă care urmărește, pe lângă declarata autonomie culturală, ruperea unor teritorii de sub autoritatea României. Evident, liderii Uniunii au negat vehement un astfel de scenariu, dar nici până în zi de azi nu au recunoscut articolul 1 din Constituția României (România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil).

În 2019 i-a fost contestat dreptul de a participa la alegerile europarlamentare, în principal pentru că nu a respectat Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European (nu intrăm în amănunte, deși tema s-ar putea relua și în acest an).

Parcă pentru a alimenta astfel de acuzații, în decembrie 2023 UDMR a depus la Parlament trei proiecte de lege dintre care unul privea „autonomizarea judeţelor Covasna, Harghita şi a unei părţi din judeţul Mureş şi constituirea lor ca regiune autonomă, cu personalitate juridică, în cadrul statului român” fiind stabilite și limitele teritoriului care ar urma să devină Ținutul Secuiesc.

Jó napot PSD

O reacție nu tocmai prietenoasă a avut, atunci, Marcel Ciolacu: „Am propus preşedintelui Camerei Deputaţilor să ia măsuri rapide astfel încât iniţiativele toxice ale unor afiliaţi ai grupului UDMR să fie respinse de urgență la nivel legislativ”.

Repet, acestea se întâmplau înaintea Crăciunului de anul trecut. Să nu uităm însă că UDMR, membră a grupului Popularilor Europeni din Parlamentul European, a mai avut o astfel de tentativă și în aprilie 2020, când președintele Iohannis a avut un scurt, dar extrem de dur discurs pe această temă, pe care-l puteți viziona mai jos.

Proiectele legislative depuse anul trecut au fost respinse, dar nu înainte ca președintele UDMR, Kelemen Hunor să declare: „ascensiunea retoricii extremiste, populiste, legionare a AUR reprezintă o amenințare serioasă pentru România și maghiari”.

Așadar, cine-i extremist și cine are dreptul să acuze pe alții de extremism? Este greu de crezut că Popularii Europeni nu știau de inițiativele UDMR. Cu toate astea, nu am cunoștință despre vreo reacție față de aceste inițiative care, după definiția din Legea privind securitatea României, reprezintă acte de extremism. Iar acum, cere cetățenilor din România și din UE să nu voteze extremiștii. Cum spuneam, aveam alte așteptări de la Popularii Europeni.

Evident, ceilalți extremiști, nu UDMR. Deși, cel puțin din perspectiva statutului, cum arătam, nici AUR nici SOS nu sunt partide mai extremiste decât celelalte partide din România care respectă Constituția și celelalte legi ale țării și au ca obiectiv declarat dezvoltarea economică a țării sau refacerea conștiinței naționale (mult mai importantă în cazul unui conflict militar decât votul la care ne îndeamnă popularii europeni și PSD-PNL).

Sigur, politicienii una spun și alta fac, una scriu în statut și alta spun ori fac în realitate, iar mulți dintre liderii AUR, ca să nu mai spunem de Șoșoacă o iau puternic pe arătură, cum se zice. Doar că, împotriva acestora există legi și, teoretic cel puțin, și instituții care să le aplice.

Sau, dacă vreun partid, ca organizație, are manifestări extremiste ilegale, să fie scos în afara legii. Dar în nici un caz nu se cade ca responsabilitatea pentru manifestările extremiste individuale sau organizaționale să fie transferată cetățenilor cu drept de vot.

Fără nicio reținere, pledez pentru pedepsirea drastică a tuturor celor care comit acte de extremism, indiferent dacă sunt sau nu oameni politici ori organizații. Doar că, iată, nimeni nu este pedepsit conform legilor, ci ni se cere nouă să aplicăm sancțiunea prin vot..

Iar ca să aflăm de ce nu se aplică sancțiunile ce se impun, ar trebui să convingem cumva cele două partide coalizate pentru guvernare să răspundă la întrebare. Doar că nu vor răspunde, deși este limpede că ele, partidele, clasa politică, au „încălecat” toate aceste instituții de forță din România.

Acum, interesul lor este, însă, altul. Având experiența din anii în care Vadim Tudor era cât pe ce să-l învingă pe Iliescu la prezidențiale cu o retorică asemănătoare cu cea a AUR, pesediștii și peneliștii au început de pe acum să „sufle în iaurt” și să atace arătându-ne „pisica moartă” botezată extremism.

Am mai spus-o și o voi spune de câte ori voi avea ocazia: apariția unor astfel de curente naționaliste sau, dacă vor ei, extremiste, a fost favorizată de prestația sub orice critică a partidelor aflate la guvernare, mai ales în ultimii ani. Dacă partidele care ne-au condus și încă ne conduc nu își făceau pur și simplu de cap, în total dispreț față de cetățeni, aceste „pisici moarte” n-ar fi apărut. Sau, și dacă apăreau, nu ar fi avut atâta susținere din partea cetățenilor, sătui de hoțiile, minciunile și disprețul pe care-l primesc de la guvernanți.

Or, împotriva unor astfel de partide și politicieni, dar și a unor astfel de năravuri, cetățenii nu au altă soluție decât să privească spre alții, despre care măcar știu sigur doar că ar putea fi altfel. Este și asta o speranță, printre puținele care ne-au mai rămas.

• De 2 ani vecini cu războiul și tot nu suntem pregătiți. Măcar să învățăm să ne rugăm