Enola Day: Tehnodomus – un nume de brand al corupției administrative galbene la Arad (II)

    de Lajos Notaros | 9 iulie 2020, 7:29 AM | Opinii | Recomandările editorilor

    2

    Firma la care Ionică din Buzău a fost angajat direct din valiza cu bani se numește Tehnodomus (vezi partea I plus  Enola Day: Republica Tehnodomus Arad).

    Unul dintre ultimele contracte ale firmei cu sediul la Arad vizează amenajarea unui cimitir la Cluj, orașul unde mititelul Boc face minuni mai abitir decât nevasta din serialul ancestral de la televiziune.

    Dar, în general, Tehnodomus este prezent, dincolo de Arad, în orașele unde primarul este liberal sau pe acolo. Inclusiv la Oradea, la Timișoara, iar dacă socotim și Clujul, ajungem la concluzia deloc surprinzătoare că firma este ceea mai mare beneficiară a Alianței Vestului.

    Ultimul pocinog ajuns în presă chiar se referă la niște lucrări de amenajări hidrotehnice din Timiș, mai exact un dig care nu a rezistat avalanșei valurilor din ultima vreme, chiar dacă de inundații nu se vorbea decât pe FB și pe alte organe de presă care trăiesc din banalul avansat senzațional.

    Mergând spre origini, firma înființată pe la mijlocul anilor nouăzeci și posedând un site pe online de toată jena – realizat de o firmă de design care se numește nimerit, Flashneta – își prezintă portofoliul de lucrări oarecum eliptic, dar totuși destul de evident ca să ne dăm seama că marile contracte au venit după 2005, majoritatea fiind contracte cu Primăria sau CJ Arad.

    Nu are rost să le înșirăm, ar fi o listă pentru care spațiul acestei rubrici s-ar dovedi neîncăpătoare, ajunge să spunem că de la pasarela de peste Mureș, trecând prin stadionul UTA, și până la Colegiul Moise Nicoară, firma condusă de inginerul Hanț – celălalt patron, Maxinan, fiind trecut în anonimat de o vreme – a înșfăcat toate contractele primăriei care se exprimau în euro sau exprimați în lei, dar tot în euro numărați. Chiar și în aceste zile, Tehnodomus lucrează la renovarea Colegiului Economic – 4 milioane euro -, la reparațiile podului Decebal – spre 2 milioane de euro – și ar fi trebuit să înceapă lucrările de renovare de la teatru, o investiție care, conform hotărârii CLM 199 din 2016 merge frumos spre 20 de milioane, cel puțin jumătate fiind pentru renovare-reparație. De euro, of course.

    Desigur, pe lângă astea mai mari Tehnodomus e băgată într-o puzderie de proiecte mai mici, multe neterminate, asta fără să mai vorbim de stadionul UTA, una dintre specialitățile firmei, pe lângă folosirea unor proceduri mai ieftine, fiind și eludarea termenului inițial de predare.

    Nu trebuie să fii mare specialist în finanțe ca să realizezi că Tehnodomus este de fapt un mecanism de reciclare a banului pubic și a fondurilor europene, fapt recunoscut oarecum direct până și de proprietarul-manager, cel care, la unul dintre procesele în care este implicat pentru deturnare de fonduri, a răbufnit, spunând că nu ai cum să faci treabă ca lumea și la timp dacă o parte din bani iau forma „comisioanelor” pentru oamenii de care depinde atribuirea lucrării.

    Răbufnirea s-a produs la procesul în care trebuia să fie implicat și ministrul Mediului de atunci, László Borbély de la UDMR, însă până la urmă acesta a scăpat pe bază de imunitate, condamnat fiind acarul Păun, adică consilierul acestuia. Oricum, la acest proces de mituire a funcționarilor din guvern cifrele vehiculate treceau de 2 milioane de lei, de înțeles așadar izbucnirea patronului de la Tehnodomus.

    Și nu era vorba de mizilic. Banii veneau de la Banca de Dezvoltare și depășeau 30 de milioane de euro pentru niște lucrări hidrotehnice pe râul Timiș, da acelea luate acum de viitură. Pe lângă Borbély și consilierul său, cei care ar fi cerut 7% „comision”, a fost urmărit în cauză și un director de la Apele Române. Chiar dacă condamnat a fost doar consilierul lui Borbély, este cât se poate de evidentă „lucrarea”, digul prăbușit în această primăvară dovedind din plin calitatea lucrărilor la care se referea Domnul Hanț.

    Este cât se poate de evident de fapt că Tehnodomus nu este o simplă firmă de construcții-montaj, ci o întreprindere de care foarte multă lume are nevoie, chiar dacă cei mai mulți dintre ei nu au nici în clin, nici în mânecă cu renovările, reparațiile, construcțiile și celelalte, nenumărate, activități pe care firma le are în portofoliu. În fond ce poate fi mai folositor mahărilor galbeni și alte culori asociate – Borbély era ministru în guvernul Boc – din guvern și/sau administrație decât o firmă care execută orice și înțelege foarte bine nevoile și neamurile celor care semnează contracte.

    Așa cum în dosarul cu Borbély și directorul Apelor Române apare peste tot un „nepot” al directorului care execută tot felul de lucrări, inclusiv renovarea apartamentului ministrului UDMR de la București. Oricum, dosarul a ajuns mai nou la coadă de pește, interceptările SRI pentru DNA fiind declarate, pe baza hotărârii CCR, ilegale de Tribunalul din Satu Mare în 17 iunie anul curent. Au fost primele interceptări anulate de un tribunal după hotărârea în cauză a CCR.

    Așa încât degeaba a recunoscut Domnul Hanț fapta, treaba scapă de control, rămâne o singură problemă pentru firmă: cum va reuși să facă rost de forța de muncă necesară, acum în plină pandemie, cum îi va găsi pe toți cei ca Ionică din toată țara.

    Nu de alta, dar, ca în cazul clădirii teatrului Ioan Slavici, contractele au fost atribuite, termenele stabilite, dar demararea lucrărilor întârzie.

    Ca de obicei, de altfel, noi arădenii fiind obișnuiți deja cu promisiuni și termene nerespectate…

    Distribuie articolul

    Comentarii

    Scrie un comentariu

    2 + 9 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.

    Acest site folosește cookies. Prin navigarea pe acest site, vã exprimați acordul asupra folosirii lor. Am actualizat politicile în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Detalii.