Căutam un video să-mi ilustrez gândurile care au luat-o razna din nou, și uite așa, fără să îmi dau seama, nimeresc fără voie pe contul FB al lui Gheorghe Falcă.

Nimic neobișnuit, la urma urmei un jurnalist hârșit mai nou din asta trăiește, caută subiecte mai ales pe online. Ochii îmi cad pe o postare, devin interesat, citesc, nu se poate, îmi zic, e din iulie, omul e clarvăzător, deja pe atunci ținea pumnii pentru Trump. Da, era un moment sensibil, s-a tras asupra candidatului republican, se înțelege, îmi zic. Caut mai departe, uite, dom’le, îmi spun singur, îl felicită pe Biden că s-a retras din cursă. Interesant, oricum, mă duc mai departe pe fir și dau de ultimele manifestări jurnalistice ale europarlamentarului nostru iubit. Da, cu două zile înainte anunță victoria lui Trump, după care jubilează.

Pentru cine nu este clar despre ce vorbim, hai să ne lămurim.

Gheorghe Falcă, am mai spus-o pe aici, inginer de drumuri la bază, este doctor în comunicare, asta ca să nu spunem jurnalism, și are de ani de zile o rubrică de opinii în Adevărul de București. Asta este, doctoratul și l-a luat la fosta Academie de Partid Ștefan Gheorghiu, transformată în 1990 în prima facultate de jurnalism din țară, iar de scris scrie la fosta Scânteia, respectiv Scânteia Poporului, imediat după 1989. Asta până când au cumpărat numele ziarului din Arad, botezat așa de arădeni în 22 Decembrie 1989: Adevărul. Cumpărat, vorba vine.

Perfect situat, așadar, europarlamentarul nostru nu renunță la „jurnalism”, scrie în continuare „opinii”, care să fie problema? Niciuna, nu-i așa, are tot dreptul, și ce dacă este și politician, șeful necontestat, un fel de Naș al politicii arădene de aproape un sfert de veac. Doară nu o să scrie la ARQ sau la Glasul Aradului. Fără să mai vorbim de Jurnalul Arădean, fostul Adevărul și Flacăra Roșie.

Scrie la București și domnește la Arad. Fără probleme!

Problema, dacă ar fi, este că Domnul Gheorghe Falcă, europarlamentar PNL, strânge pumnul pentru Donald Trump. Nu, nu așa pe față, mai mascat așa, mai cu formulări interpretabile, chiar în dodii. Cert este că domnul europarlamentar Falcă este de dreapta. Așa cum este și PNL-ul. Singurul partid liberal de dreapta din UE. Acolo unde Domnul jurnalist-politician Falcă este europarlamentar.

Și chiar dacă a venit la Arad fiind încă de stânga. Da, nu vorbim aiurea, tânărul inginer Gheorghe Falcă a sosit la Arad, pe la mijlocul anilor nouăzeci, ca președintele tineretului democrat, adică era liderul tinerilor din acel PD, fondat de Petre Roman, care se declara social-democrat, deci de stânga fără probleme.

Bun, omul își mai schimbă atitudinea politică, se întâmplă și la cele mai mari case, chiar dacă rămâne întrebarea: când vorbea din convingere: atunci sau acum? Sau…?

Mergem mai departe, în fond toate astea sunt mizilicuri față de ce se întâmplă acum în lume. În SUA înainte de toate, iar, prin ricoșeu, cam peste tot.Donald Trump este un politician despre care nu au o părere bună nici măcar colaboratorii săi apropiați. E vorba de unii care l-au servit în primul său mandat de președinte SUA și care mai nou spun cam verde în față: cu Trump nu te pui! N-are omul treabă cu democrația, ascultă doar de cei care se fac ecoul voinței sale, în rest pa și pusi!

Trump nu este nici măcar republican în sensul tradițional, se folosește doar de partidul istoric pentru a-și face mendrele. Există o grupare din ce în ce mai influentă, un fel de partid în partid, MAGA îi zice de la „Make America Great Again”, sloganul lui Trump, ei sunt baza, republicanii tradiționali poa’ să-și vadă liniștiți de treburile lor. De alea care n-au treabă cu politica.

Altfel spus, stânga de unde a plecat Domnul Falcă susține din ce în ce mai convinsă că revenirea lui Trump la Casa Albă poate însemna până și sfârșitul democrației americane. Iar prin asta poate însemna o amenințare globală la ideea democrației, idee susținută și ocrotită de aproape două sute de ani de statul care s-a format prin imigrație europeană pe noul continent descoperit de aceștia.

Problema este tocmai asta: în SUA, din câte se pare, nu mai e vorba de stânga și dreapta, de democrați și republicani, este vorba de Trump și restul lumii. Un republican de viță nouă, trumpist de MAGA, a și spus ceva despre trecerea la monarhie. Nu, nu se gândea la alegerea simbolică a regelui Angliei, cel care este șef de stat formal și simbolic și în Australia și Canada, ci la „regele” Trump.

Trump încă nu este rege și, să sperăm, nici nu va fi, în SUA ideea monarhică este pe locul doi după ideea nașului, un titlu născut tot în Europa, dar care a primit în SUA valențe noi, nu degeaba unii consideră „Nașul”(The Godfather, în engelză) lui Francis Ford Coppola cel mai bun film al tuturor timpurilor.

Ei, văzută de aici, înflăcărarea micuțului nostru „Naș” din Arad se înțelege fără probleme.

Este vorba de confuzia de pe aici, de prin părțile orientale ale Europei, dintre democrația politică și practicile mafiotice ale celor care ajung la putere.

Confuzia dintre un președinte democrat și unul de tip nașul. Dintre un rege constituțional și un țar care face aia pe constituție.
Că doară nu degeaba a devenit problema centrală a lumii de după alegerea lui Trump, oare cum se va înțelege ăsta cu Putin…

PS: Citat din „Pumnul lui Trump”, articol de Gheorghe Falcă, apărut în iulie în Adevărul: „Până la urmă, stimați cititori, așa se ridică un lider și așa motivează un lider. Și, probabil, așa se va ridica America.

Nu! Nu mă refer aici la puterea pumnului ci, dimpotrivă, la simbolul pumnului strâns, ridicat așa cum a făcut-o Trump și care înseamnă determinare, curaj dar și unitate.”