Acum câteva zile, cineva, o cititoare, mi-a spus verde în față că sunt bătrân și rău.

Un alt cititor, bărbat de data aceasta, a fost și mai crunt, spunându-mi că moartea mă caută pe Mețianu, iar eu, în loc să încerc să mă ascund în gaură de șarpe și să tac dracului, fac pe nebunul, criticând vrute și nevrute…

Și toate astea, acum, în ajunul Crăciunului, când lumea se pune în mod festiv, în oraș nu mai poți circula cu mașina, toți asaltează supermarketurile, Facebook-ul se umple cu moși și cu pomi de Crăciun sclipitori și urări de fericire și împliniri, de parcă sfârșitul de an ne va duce într-un alt ev, într-o altă lume, mult mai bune ca cele pe care le-am trăit până acum.

Așa că, n-am ce face, mă pun și eu în starea asta care nu mă caracterizează, încerc un bilanț happy al celor care au fost și o privire și mai happy al celor care va să vină.

Este drept, carantina s-a dus, dar teoriile conspiraționiste au rămas. Desigur, ele, teoriile, se referă mereu la alții, noi, cei care vorbim, știm totdeauna mai bine, uite, dacă tot am zis, cum a fost cu acest campionat mondial de Crăciun.

Pentru că asta a fost, primul campionat mondial de fotbal ținut în decembrie, adică în luna în care toți fotbaliștii se pregătesc să împodobească și ei pomul, nu să gândească tehnici și tactici care să-i pună cu botul pe labe pe adversari. Pe de altă parte nu a fost de Crăciun, nu de alta, dar în Qatar nu se sărbătorește, acolo sunt alte obiceiuri, ajunge să te gândești doar la Messi, sărmanul – că sărac nu este de fel – cum ridică cupa aceea sau ce este chestia aia aurită cu mingea în vârf, în loc de stea, cu halatul acela primit de la emir, de zici că e vreo cămașă de noapte mai sexi așa.

Foto: FIFA

Sau să te gândești la Cristiano, dragul de el, cum se duce acasă cu coada între picioare și cu încă câteva sute de milioane de dolari sau euro, contează acum mai puțin, pentru că dacă Putin nu a reușit mare lucru cu operațiunea sa specială, asta da, a întărit dolarul la nivelul euro-ului. Încă un pic și va bate și lira britanică exitistă. Pe de altă parte, rămânând la campionatul mondial de Crăciun, să nu uităm nici de Karim.

Cum care Karim? Păi cel cu origini arabe, deținător al Balonului de aur și care, sărmanul de el, nu a avut loc în echipa lui Didier. Caz unic, am putea spune chiar excepțional, cum să fie dară acum în prag de Crăciun. Franțujii au pierdut deci titlul, asta este dacă nu asculți de cei care trebuie și nu îl bagi pe Karim în față. Chiar dacă se supără Mbappe, dragul de el sau Griezmann, drăgălașul acela cu șuvițe blonde.

Adevărul e că finala a fost faină, de fapt unul dintre puține meciuri de la acest campionat la care s-a jucat și fotbal. Chiar dacă cei din Kiev nu s-au putut bucura de ea. N-ai cum din moment ce nu mai ai curent, iar bateriile cu care te mai luminezi înainte de culcare nu țin atâta, un meci întreg. Nemaivorbind de prelungiri și 11 metri. Ți-ar trebui o baterie de tanc pentru asta, dar tancurile au acum altă treabă, nu să-ți asigure ție finala fără Karim.

Noa, că iar sunt rău, în loc să mă bucur că se apropie Crăciunul, eu vorbesc de tancuri și că în Kiev noaptea temperatura coboară bine sub minus zece, iar rachetele lui Putin au grijă să pătrundă și în apartamente, din moment ce țintesc centralele termice și electrice. Umanist și special, asta e, nu mai insist, să nu se spună iarăși de cei care cred în Putin cel Mare că sunt mic și rău.

Cert e că în Kiev și prin alte locuri în Ucraina Crăciunul va fi un pic altfel ca la noi. Poate nu ar fi rău să ne gândim și la asta, acum în Ajun, când suntem setați să uităm de cele rele și să ne bucurăm chiar dacă nu am avea nu știu ce motive.

Pericolul este mare – să uităm de alții, zic! –, revenind la campionatul de fotbal de Crăciun, uite de câte am uitat.

Printre altele de femeile din lumea arabă. Știți Dumneavoastră, dragii Moșului, de cine vorbesc. Ființele acelea care la noi acum se scoală de dimineața la prima oră și se culcă cu noaptea în cap ca să facă, să dreagă, să curețe, să împodobească, să cumpere cadouri, ca toată lumea să se simtă bine și să se bucure de pomul de Crăciun. Da, de ele vorbesc, de femeile fără de care viața noastră, a tuturor, ar arăta altfel și nu în bine, indiferent de bancurile misogine cu care e plin Facebook-ul în limba română.

De ele vorbesc, că uite, la meciurile din Qatar doar femeile creștine aveau voie, alea loco mai așa pe lângă soții lor sau pe șest. Dar asta nu este nimic pe lângă regimul forte al talibanilor din Afganistan care, tocmai acum, după ce s-a terminat campionatul din Qatar, au interzis femeilor să umble la Universități.

Da, ați auzit bine, chiar acum două zile a ieșit comunicatul. Nu mai au voie la universități, a fost o greșeală, au ajuns la concluzie talibanii, începeau să se creadă mai deștepte ca ei, trebuie date afară și nu mai au voie să dea admitere în nicio universitate din Afganistan. Da, știu că sună ciudat, dar aveau și au și ei universități. Chiar dacă la ei nu se ține Crăciunul.

Asta este, nu vă supărați prea tare pe mine, ați văzut nu am spus nimic despre PNL și PSD, despre Bibi și Ghiță, nimic despre piața mare – apropo, de unde iau eu acum pom de Crăciun? –, nimic despre casele din centru pe care trebuie să le ocolești să nu-ți pice coșcoveala, am fost bun și promit că nu voi mai face prostii prea mari până la Anul Nou.

Crăciun Fericit!