sâmbãtã, 7 decembrie, 2024

Special Arad Logo

    Enola Day – Aradul la negru sau cum ne-a arătat explozia din Vlaicu adevărata față a orașului

    de Lajos Notaros | 10 iunie 2021, 8:00 AM | Opinii | Recomandările editorilor

    7

    Surpriza din Vlaicu nu a fost de fapt o surpriză. Cel mult prin metoda inedită aplicată.

    Aradul de când se știe trage foloase, mai mult sau mai puțin, din poziția lui geografică deosebită, aflată la întretăierea a cel puțin patru culturi, combinând modul de viață al tuturor celor care îl populează. Că vorbim de sârbi, germani, evrei, români sau unguri contează mai puțin, ceea ce contează este caracterul de punct nodal, de oraș aflat la graniță, un conglomerat de influențe, obiceiuri și moduri de a fi.

    Arădenii mai în vârstă și preocupați de spiritul orașului știu foarte bine că ceea ce numim noi acum comerț la negru sau contrabandă a fost o realitate prezentă în viața orașului din cele mai vechi timpuri. Pe vremea turcilor orașul a fost de fapt un mare târg cu o mică cetate de pământ. Au venit sârbii, pe urmă nemții și ungurii, în cele din urmă românii iar afacerile înfloreau pe măsură. Desigur, pe vremea aia nu exista distincția dintre negru și alb: se vindea orice, indiferent dacă a fost sau nu trecut prin vămile aflate la începuturi și supuse vremurilor nesigure în continuă schimbare.

    basescu falca

    Situația a continuat și în secolul XIX, cel puțin până în 1867, atunci când, după crearea dualismului austo-ungar, Aradul a devenit un oraș aproape central în Ungaria de atunci. Rezultatele s-au văzut imediat. De fapt orașul pe care îl cunoaștem noi s-a construit în acei 50 de ani dintre 1867 și 1914. Comerțul a fost reglementat, urbea era în plină expansiune, industria devenind placa turnantă a acestei dezvoltări.

    Însă după 1918 Aradul a redevenit din nou orașul de graniță în care oportunitățile apar în comerț, nu în industrie, acum născându-se și conceptul comerțului la negru sau de contrabandă, având în vedere că prin legile elaborate recent fiecare țară națională își proteja interesul său economic, încercând să reducă volumul comerțului la negru, cel care eluda taxele și vămile care reprezentau și reprezintă în continuare o parte importantă a bugetului central de stat.

    Ajungem astfel repede în socialism, o economie bazată pe planuri centrale și care nu reușea niciodată să satisfacă cererea, nevoile generale. ”Organele” știau asta, acceptau în consecință un comerț de contrabandă stric controlat, din care își luau partea toți cei implicați de la bișnițarii din fața și din Astoria – acolo unde se desfășura un turism de prostituție stric controlat de asemenea – până la secretarii județeni de partid. Așa ne făceam rost de blugi și țigări americane sau băuturi occidentale, așa ne luam adidașii ”originali”, așa ne cumpăram mărci sau dolari pentru rarele ocazii când părăseam țara. Strict turistic și mai mult în țările frățești socialiste în care, ca și la noi de altfel, marca și dolarul reprezentau valuta forte. Ascultam Radio Luxemburg sau Beograd, ne uitam la TV la sârbi și la unguri, antenele orientate în diferitele direcții dând dovadă evidentă de interesul general.
    Întâmplarea face că am cunoscut relativ bine un bișnițar de atunci – era pe la sfârșitul anilor șaptezeci -, implicat și în afacerea cu ”fetele de la Astoria”. Vorbea italiana la perfecție, avea pretenția să fie apelat Giulio și se întâlnea regulat cu ofițerul de legătură de la Secu. Nu avea nicio remușcare, considera că face o muncă absolut onorabilă, în fond toți fură, fiindcă nu suntem în Occident, trebuie să te descurci cumva ca să trăiești mai bine, chiar dacă asta înseamnă anumite compromisuri.

    bibart falca

    Surprindem aici mentalitatea care a supraviețuit în Arad până în zilele noastre. Diferența fiind doar faptul că acum putem merge în Occident, nu ne oprește nimeni, numa că sărăcia ne mâncă în continuare, nu e ca acolo și, în consecință, trebuie să te descurci ca să trăiești aici de parcă ai trăi acolo.

    Desigur, circumstanțele s-au schimbat, dar mentalitățile se schimbă mult mai greu. Faptul că Aradul este unul dintre centrele contrabandei de orice fel – de la țigări netimbrate, prin droguri și trafic de carne vie, ajungând la orice dacă merită – nu ar trebui să surprindă pe nimeni. Pentru Arad și arădeni este mult mai important să se ducă săptămânal la Ocico sau la Piața de Mașini, decât să se ducă la teatru sau la un concert simfonic.

    A fi piețar, a trece peste graniță anumite produse care îți aduc un câștig ține de instinctul arădeanului adevărat. El nu este interlop, nu este mafiot, el se descurcă, face un ban.

    Problema apare atunci când acești ”piețari” vechi de când este orașul, încep să fie puși în umbră de lumea crimei organizate. Și să fim drepți până la capăt: am primit și asta din Occident, dar, că așa e românul, l-am folosit creativ, îmbinând-o cu experiența socialistă și cu un orientalism lejer și binefăcător.

    Nu-i de mirare, așadar, că presa centrală acum începe să descopere lucruri care în Arad sunt de mult cunoscute.
    Că generalul repetent Coldea este din Târnova, precum Bibarț, dar a terminat ”petrol și gaze” la Arad, iar Falcă este un arădean din Brad, fost coleg la Politehnică cu generalul, adică mă-nțelegi. Iar soția lui Bibarț este șefă de peste zece ani la Zona Liberă Arad-Curtici, a doua în țară, nu știu dacă v-ați prins.

    blejnar free

    Că fostul șef de la ANAF, Sorin Blejnar, condamnat pentru afacerea ”Motorina” și altele, este din Săvârșin, ajungând la București de la Garda Financiară din Arad. De unde l-a dus cu el și pe Codruț Marta, tot din Săvârșin. Dispărut, acesta, de peste 8 ani, fără urmă.

    Misterele disparitiei lui Codrut Marta De ce refuza judecatorii sa l declare mort pe fostul sef de cabinet al lui Sorin Blejnar

    Ioan Crișan, cel ars de viu în parcarea de la Profi era și el în ”sistem”, în fond dacă ești la un km de graniță crescând somni africani și mai ai și o firmă de camioane nu ai cum să fi ocolit de băieții care continuă tradiția arădeană a comerțului la negru la nivelul superior de crimă organizată. Sau se poate să nu știi de cultura de canabis îngrijită de doi polițiști din Arad nițel mai încolo de piscinele tale?

    Și care, de traficul de contrabandă vorbim, of course, chiar dacă acum pare cam lipsit de naturalețe, este coordonat din vârfurile sistemului statal românesc, exact ca pe vremea Securității…

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. cand e vorba de tigari, droguri, copii, traficantii din Arad de la Coldea, bibart, Igas, Blaga, toata mafia din PDL intrata in PNL cu acordul tacid al PSD care nu a miscat un deget ar trebui arestati si condamnati pe viata, asta in cazul in care nu putem sa ii mitraliem pe toti

      +5 voturi
      +1
      -1

    Scrie un comentariu

    3 + 6 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.