Au trecut, de mai bine de o lună, și Serbările Naționale de la Țebea. Cele prilejuite, de o bună bucată de vreme, an de an, de comemorarea Crăișorului Munților. 2024 a fost decretat Anul Avram Iancu, împlinindu-se 200 de ani de la nașterea, „pe vremea cireșelor”, a eroului român de la 1848-1849.

Ce am remarcat? La manifestările de la Țebea din 8 septembrie 2024, primii patru oameni din stat au lipsit. De altfel, „întâiul om” al țării, președintele Klaus Werner Iohannis, care a promulgat legea prin care 2024 a devenit Anul Avram Iancu, nu a fost NICIODATĂ, în cei 10 ani de mandat, la Țebea. În 2014, înainte de a deveni președinte, în campanie electorală, a trecut pe acolo. Probabil în căutare de votanți. Spunea că a fost bine primit și va reveni. Nu a făcut-o, deocamdată.

Președintele Senatului rostea, cândva, vorbe frumos meșteșugite la adresa lui Avram Iancu, dar nici el, nici Premierul nu au ajuns la Țebea, transmițând fiecare câte un discurs. Domnul Ciucă a ales Cetate în loc de Țebea, pasionații de lectură știu de ce. Premierul nu știu ce a ales.

Multe dintre locurile pe unde a trecut Avram Iancu se află, astăzi, în județele Alba și Hunedoara. Președinții celor două consilii județene au făcut referire, pe parcursul întregului an omagial, la personalitatea marcantă a lui Avram Iancu. Frumoase vorbe, nimic de zis. Avram Iancu a fost ,„vizionarul și apărătorul românilor ardeleni și al zestrei străbune “, „simbol al românilor “, „erou al tuturor românilor “, „model al dragostei pentru neam și țară” și pentru toate astea „îi suntem datori cu secole de recunoștință”. Au fost organizate spectacole folclorice, expoziții, simpozioane , conferințe etc și e foarte bine că au fost.

Dar… știați că există un drum județean, sau o parte a acestuia, ce poartă numele de ,,Drumul Iancului” și a fost folosit de multe ori de Avram Iancu pentru a ajunge la Baia de Criș ? Este vorba despre DJ 762, care leagă Bulzeștii de Sus (județul Hunedoara) de comuna Avram Iancu (județui Alba) și care se află într-o stare jalnică de mulți ani și așa e și astazi. În urmă cu aproape un deceniu, autorităţile din Hunedoara şi Alba au anunțat că intenționează să refacă împreună „Drumul Iancului”, de la Baia de Criş până în Avram Iancu. Și? Și nimic. În afară de alte promisiuni. Așa că, după câțiva ani, Consiliul Judeţean Alba anunța că face un nou pas (probabil după modelul „primul pas” , „pas cu pas” , ajungandu-se la „un nou pas’’, dar nu ultimul) în procesul de modernizare a DJ 762. Instituţia a lansat o licitaţie pentru servicii de proiectare şi asistenţă tehnică, cu o valoare estimată de 160.000 de lei.

Credeți că, știind că în 2024 se împlinesc 200 de ani de la nașterea Crăișorului, toți cei aflați în postura de a putea face ceva în această speță s-au mobilizat și drumul a fost refăcut la standarde demne de secolul în care trăim, omagiindu-l la modul real, nu doar prin vorbe, pe Avram Iancu? Dacă da, felicitări, sunteți optimiști. Dacă nu, de asemenea felicitări, sunteți realiști.

Într-o scrisoare deschisă adresată Consiliului Județean Hunedoara, în iulie 2024, se spune că drumul arată ca după bombardament, fiind impracticabil sau, altfel spus, nemeritând numele de drum. Și nu orice fel de drum, ci chiar județean. Pe hârtie. În urmă cu ani buni, e adevărat, circula chiar un autobuz pe acolo, până la Câmpeni, unde mergeau localnicii la târg. Sigur că modernizarea acestui drum ar aduce o dezvoltare a turismului, fără precedent, în întreaga zonă, mai ales că tot pe acolo sunt Peștera lui Avram Iancu, unde se spune că s-a adăpostit Crăișorul Munților în vremuri de restriște, și Cascada lui Avram Iancu.

La ce să ne așteptăm? Probabil că multă apă va mai curge pe Arieșul Mic și mulți politicieni se vor închina anual la Țebea (unii nici atât) omagiind, prin discursuri siropoase, memoria lui Avram Iancu, sau, de ce nu , încercând să-l folosească în scop electoral, până când „Drumul Iancului” va fi altceva decât este în prezent, adică un drum impracticabil, deși pe orice hartă figurează ca drum județean.

Așa că „No, gata? No, hai!” a devenit „No, gata? Nu, mai stai!”. Sau, făcând apel la basme, ,,la plăcinte ( a se citi vorbe, declarații, promisiuni) înainte, la război( a se citi fapte, realizări concrete, termene respectate, lucrări de calitate) înapoi”.

–Nicolae Danciu–

• Citește și: Încetinitorul de particule – Să discutăm civilizat despre rahat. Inclusiv la Țebea… · Special Arad