Dr. Răzvan Purcărea, medicul arădean care ne redă zâmbetul: „Vreau să îmbunătățesc calitatea vieții oamenilor”. Despre implantologie și frica de dentist (INTERVIU)

    de Lucian Dănilă | 21 februarie 2020, 10:24 AM | Interviuri | Sănătate

    1

    M-am întâlnit cu medicul Răzvan Purcărea în cabinetul său de lângă Liceul de Artă „Sabin Drăgoi”. Se pregătea de muncă, fiind stomatolog, și tocmai de aceea l-am vizitat de dimineață, când pacienții săi abia se pregăteau și ei să plece spre cabinet.

    Practică această profesie de două decenii și, pe lângă că îi place foarte mult ceea ce face, o face și foarte bine. A fost o întâlnire ca un curs. Am mai fost la stomatolog, dar niciodată pentru a pune întrebări. Odată ajuns la aceeași masă cu Răzvan Purcărea, trebuia să pun întrebări. Deși părea greu, până la urmă totul a devenit ușor, pentru că el este acel gen de om care te face să treci mai ușor peste greutăți. Tot din pasiune, medicul stomatolog Răzvan Părcărea, absolvent al UMF „Victor Babeș” Timișoara, are și un doctorat în genetică stomatologică, obținut la UMF „Carol Davila” București.

    Medicul Răzvan Purcărea vrea de fapt un singur lucru, sintetizat într-o frază: „Vreau să îmbunătățesc calitatea vieții oamenilor”, spune el, după care a urmat – așa cum am spus – un adevărat curs, sau poate tutorial, despre implantologie, dar și despre metoda clasică de a „ne pune dinții”, o expresie des uzitată printre pacienți.

    A rezultat un interviu destul de lung, plin de detalii, detalii care toate ar putea să ne facă viața mai ușoară, mai plăcută, după o vizită la cabinetul său. Am vorbit despre metode de intervenție, despre costuri, despre veșnica frică de dentist și despre timp, timpul fiind de foarte multe ori dușmanul activităților sau hotărârilor noastre, tocmai pentru că mulți dintre noi nu beneficiem de prea mult timp liber.

    Cabinet dentist Razvan Purcarea, Arad, Romania. Foto: Sebastian Tataru

    Dar să vedem mai jos ce spune medicul stomatolog Dr. Dr. Răzvan Purcărea.

    INTERVIU

    De ce ar alege un pacient varianta implantologiei și nu varianta clasică?

    Varianta clasică, ceea ce colocvial numim „a-și pune dinții”, presupune implicarea dinților naturali, vecini, care adesea sunt sănătoși, integri. Ca să devină stâlpi de susținere într-o punte, într-o lucrare cimentată, dinții aceștia trebuie devitalizați, adică să li se scoată nervul, și trebuie șlefuiți, reduși în dimensiuni, pentru a putea pune coroana peste ei. Astfel, dinții vecini se solidarizează și compensează absența dintelui extras. Nu e o variantă conservatoare, ecologică.

    Implanturile sunt niște rădăcini artificiale care se înșurubează în os, se îngroapă complet până la nivelul crestei, așa cum odinioară osul respectiv susținea rădăcinile dinților. Astfel, folosim din nou osul care nu se mai atrofiază, nu se mai resoarbe. Prin intermediul bontului și al coroanei transmitem din nou forțe masticatorii osului respectiv, osul se rehrănește, deschide vase de sânge, se remineralizează și se adaptează din nou funcțional la aceste presiuni masticatorii și nu se mai atrofiază.

    Practic reconstruim un dinte din componente artificiale. Implantul este rădăcina inițială, bontul de legătură este acea suprastructură care proemină la suprafața gingiei cu un relief pozitiv, ca și un dinte șlefuit, se iau amprente și în laborator tehnicienii construiesc aceste coroane care pot fi din metalo-ceramică clasică, porțelan pe oțel, sau, mai nou, se poate freza din zirconiu, se poate crea designul pe calculator pe un model virtual tridimensional al unei coroane, sau al unei punți totale și se dă comandă unui strung care frezează dintr-un bloc de zirconiu viitorul schelet care urmează, și el, să fie placat cu masă ceramică, cu porțelan. Va avea aceeași culoare și o formă bine încadrată ca și a dinților vecini.

    În concluzie, implanturile sunt conservatoare din două perspective, nu se mai implică dinții vecini și folosim osul care odinioară susținea dinții, iar acesta nu se mai atrofiază.

    Ce puteți să le spuneți oamenilor care știu despre implantologie acea poveste care spune că „trebuie să îi accepte organismul noul musafir”?

    Există un proces de selecție al pacienților care se califică să primească implanturi. Sunt probleme de sănătate generală care sunt contraindicații absolute sau relative, în prezența cărora, dacă încercăm să introducem un corp străin într-un organism viu,sistemul imunitar va reacționa exagerat și va produce o reacție de respingere. Titanul este foarte bine tolerat de organism, e biocompatibil, acceptat integral și se înglobează în os, devine corp comun și poate fi folosit ca stâlp pentru o lucrare.

    Sunt boli cronice sau insuficiențe organice, boli autoimune sau boli de sistem imunitar care pot să împiedice acceptarea unui astfel de corp străin în organism, și atunci înainte de a ne apuca de planuri de tratament, de evaluarea costurilor sau a duratei tratamentului, ne asigurăm că din punct de vedere al stării de sănătate pacientul este sănătos, lipsit de infecții.

    Nu se pune problema de neacceptat, nu punem implante și după aceea ne rugăm să stea și așteptăm minuni. Nu! Anticipăm dacă organismul va reacționa bine la prezența acestui corp străin.

    Cât contează stilul de viață al pacientului?

    Obiceiurile vicioase, mediul de viață și de muncă, pot influența la rândul lor sistemul imunitar. Enumerăm aici fumatul, alcoolul sau drogurile, sau nopțile nedormite, lucrul pe schimburi, alimentația dezorganizată sau mediul toxic de muncă, toate au și ele un impact asupra sistemului imunitar și asupra viitoarei reacții a organismului la acest corp străin, la implant. Dacă stilul de viață este echilibrat, alimentația diversificată, viciile cât mai puține, organismul va accepta mai bine implanturi. Acesta este procesul de selecție.

    Vârsta este și ea un criteriu?

    Vârsta nu este un criteriu decât din punct de vedere al faptului că până la 18 ani organismul se află în creștere iar sistemul osos încă nu este complet format. Este bine ca până la 18 ani să nu fie puse implanturi. Cel mai vârstnic pacient al meu are 79 de ani și se simte bine după ce a primit implanturi. Pun implanturi de 14 ani și încă nu am schimbat niciunul de bătrânețe.

    Ce alte criterii sunt importante?

    În condițiile în care se concertează toți acești factori favorabili, este foarte importantă și igiena, controalele periodice la șase luni pentru a observa dacă se întâmplă ceva cu gingia, dacă se acumulează placă bacteriană și poate fi curățată, se fac radiografii de control periodice pentru a vedea nivelul osului… Este o soluție care necesită mai multă atenție din partea pacienților, însă, de fapt în acest fel pentru că nu implicăm alți dinți, soluția nu va fi o proteză mobilă care trebuie tot scoasă și pusă la loc și spălată după fiecare masă și lipită și dezlipită. Practic, prin implantologie îmbunătățim calitatea vieții oamenilor. Toți trebuie să mâncăm de mai multe ori pe zi și vrem să mestecăm bine, vrem să putem zâmbi ca să ne simțim confortabil în societate, vrem să putem vorbi, fonetica fiind foarte importantă, iar toate acestea contribuie o dantură completă.

    Cabinet dentist Razvan Purcarea, Arad, Romania. Foto: Sebastian Tataru

    Din punct de vedere al costurilor, este o diferență majoră între implantologie și metoda clasică?

    În principiu, prin rezolvarea problemelor pe implanturi costă cam de două ori mai mult decât în varianta clasică. Dar, ceea ce țin să subliniez este că e foarte important ca potențialii pacienți să aibă niște noțiuni generale și de asta vreau să povestesc mai mult. Variabila în cazul unei coroane pe dinți naturali nu este nici coroana și nici dintele în sine. Coroana dacă e dintr-o ceramică bună și are o structură interioară poate din zirconiu, arată după zece ani ca în prima zi. Variabila este gingia. În zece ani gingia se poate retrage un milimetru și nu e nimic neobișnuit aici, este absolut fiziologic, dar se vede marginea coroanei. Apare un spațiu între coroană, rădăcină și gingie unde intră mâncare și unde e mai greu de curățat, inestetic, există riscul să se deterioreze dintele de dedesubt, și atunci schimbăm coroana și o înlocuim cu alta mai lungă, care intră puțin sub gingie și trebuie adaptată noului nivel gingival protejând dintele stâlp în continuare.

    Durabilitatea lucrărilor pe implanturi, dacă sunt bine întreținute și sunt făcute controale la timp iar igiena este foarte bună, durează foarte mult, 20 de ani, 30 de ani… Implanturile sunt o soluție viabilă pe termen lung.

    Mai există și în aceste zile acea frică de a merge la stomatolog, o frică pe care nu o întâlnim doar la copii?

    Eu mă bucur că am prins aceste vremuri în care putem controla și durerea și infecția, avem anestezice, antiinflamatoare, antibiotice… Vremurile sunt bune. Neplăcerile asociate sau postoperatorii sunt limitate. Toate senzațiile neplăcute pot fi ținute sub control. Nu pot spune că este confortabil, dar cel puțin nu mai este traumatizant. Știu că lumea pe vremuri era traumatizată. Erau puțini medici și mulți pacienți, medicii nu aveau suficient timp acordat relației cu pacientul pentru a detensiona atmosfera. În trecut totul se făcea mai pe viteză și poate nici anestezicele nu erau așa ca și acum. Acum avem și posibilitatea de a face o anestezie generală în prezența unui anestezist care ține situația sub control, paciectul doarme și se trezește la totul gata, ceea ce îl absolvă pe pacient de toată posibila traumă psihică. Este de fapt o inconștientizare temporară. Mai există din păcate o anume teamă de dentist, dar eu îmi iau mai mult timp încă de la început pentru comunicarea cu pacientul și încerc să schimb această paradigmă a relației medic – pacient, în urma căreia pacientul vine mai relaxat la tratament.

    Cât durează acest proces pentru un pacient care are nevoie de un implant?

    Este un proces care presupune o planificare inițială a operațiunilor pe baza unei radiografii și a unor tomografii cu măsurători. Putem alege cel mai bun implant ca și design, combinația între lungimea și diametrul implantului potrivită pentru poziția din os pe care vrem să o umplem. Apoi trece prin acest proces de selecție despre care am vorbit, în ceea ce privește starea de sănătate și stilul de viață. Planificarea se face în două-trei zile, apoi intervenția chirurgicală durează poate o jumătate de oră pentru un implant, dacă sunt trei sau patru poate durează o oră cu totul, la zece zile se scot firele după intervenție apoi trebuie așteptat un minim de patru luni de zile pentru osteointegrarea implanturilor, adică creșterea osului în jurul lor, asimilarea de către organism, înglobarea lor și fixarea foarte rigidă. După acest timp de patru luni, în timp de două săptămâni lucrarea poate fi finalizată. Pot fi situații mai complexe în care apare nevoia de adiție de os, adică se adaugă os acolo unde maxilarul este volumetric insuficient, se poate adăuga os pe verticală sau pe orizontală, iar la maxilar se poate face lifting de sinus, se ridică membrana din interiorul sinusului, se adaugă granule de os și acolo după șapte luni de zile avem os propriu în care putem să punem implanturi.

    În situații favorabile, liftingul de sinus și adiția de os merg împreună cu implantarea. Pacienții primesc toate informațiile de care au nevoie, știu de la început costurile, timpii de așteptare, pot controla toate aceste aspecte și ei sunt cei care aleg varianta care li se potrivește.

     

    La final, în urma acestui interviu, discutând toate aceste detalii cu medicul Răzvan Purcărea, am conchis că varianta cu implanturi ar fi cea mai elegantă soluție de tratament în cazul lipsei dinților. Alegând varianta implanturilor, se ating, într-o manieră conservatoare, toate cele trei obiective ale restaurării danturii: estetica surâsului, eficiența masticatorie și o fonetică corectă.

     

    Dr. Răzvan Purcărea

    Arad – Bd. Revoluției – nr. 12-18 – Sc. E – parter. (lângă Liceul de Artă „Sabin Drăgoi”)

    Tel: 0722.479.199

    Tel: 0357.402.644

    www.drpurcarea.ro

    Facebook cu click pe https://www.facebook.com/razvan.purcarea.77

    (P)

     

     

    Distribuie articolul

    Comentarii

    Scrie un comentariu

    6 + 8 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.

    Acest site folosește cookies. Prin navigarea pe acest site, vã exprimați acordul asupra folosirii lor. Am actualizat politicile în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Detalii.