Într-un context internațional tot mai tensionat, marcat de amenințări deschise cu războaie și cuceriri teritoriale – de la situații recente care au adus în prim-plan Groenlanda, până la conflictul din Ucraina, care durează de peste 1.400 de zile – problema protecției civile revine tot mai apăsat în atenția autorităților și a populației.

Cu un război la graniță și cu o retorică politică tot mai agresivă pe această temă, adăposturile destinate protecției populației în caz de conflict armat devin vitale.

La nivelul județului Arad, realitatea din teren în ceea ce privește adăposturile de protecție civilă este, însă, cel puțin îngrijorătoare. Potrivit unui raport oficial transmis de Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Vasile Goldiș” Arad către Instituția Prefectului – Județul Arad, privind evaluarea adăposturilor de protecție civilă, foarte puține dintre cele existente sunt funcționale.

Mai mult, chiar și cele încadrate ca fiind funcționale sunt, în realitate, doar parțial funcționale.

În cazul unor atacuri aeriene, doar un procent de sub 5% din populația municipiului Arad și de sub 2% din populația județului ar avea posibilitatea să se adăpostească în aceste spații.

Adăposturile, verificate în toamna anului 2025

Verificările privind situația reală a adăposturilor de protecție civilă s-au desfășurat în perioada 13 octombrie – 24 noiembrie 2025. Grupul de lucru județean, constituit în baza OIG nr. 67585/30.09.2025, OIG nr. 68275/25.11.2025 și a Hotărârii CJSU Arad nr. 6 din 9 octombrie 2025, a avut ca obiectiv evaluarea stării tehnice a adăposturilor și estimarea fondurilor necesare pentru reabilitarea acestora.

Concluziile sunt alarmante în situaţia politică modială actuală: la nivelul județului Arad există 134 de adăposturi de protecție civilă, amplasate în 103 locații (121 publice și 13 private), la care se adaugă trei puncte de comandă pentru situații de urgență. Dintre acestea, însă, doar foarte puține sunt cu adevărat funcționale.

Deficiențe grave identificate în teren

Raportul ISU Arad indică o listă amplă de deficiențe constatate în adăposturile verificate: lipsa totală a instalațiilor de filtroventilație, filtre de praf expirate, absența supapelor de suprapresiune, instalații de iluminat nefuncționale sau inexistente, prize de aer lipsă ori demontate, precum și capacele ieșirilor de salvare acoperite cu pământ.

În plus, au fost identificate lipsa ușilor de acces către încăperile tampon, absența grupurilor sanitare, goluri în pereți și tavane, uși tip UME cu mânere defecte sau garnituri degradate ori lipsă, tavane placate cu polistiren care obturează ventilația și împiedică verificarea structurii, compartimentări interioare care blochează accesul la ieșirile de salvare, precum și pardoseli supraînălțate cu pietriș, ce reduc înălțimea liberă sub doi metri.

În aceste condiții, comisia a constatat că majoritatea adăposturilor sunt nefuncționale. Mai exact, din cele 121 de adăposturi publice, 117 sunt nefuncționale sau neoperative, iar doar patru sunt parțial funcționale. În cazul celor 13 adăposturi private, cinci sunt nefuncționale, iar opt sunt parțial funcționale.

Capacitatea de adăpostire la nivelul Aradului, cifre care dau fiori

Raportul face referire și la capacitatea de adăpostire și arată că doar 4,81% din populația municipiului Arad și doar 1,75% din populația județului ar avea unde să se adăpostească în cazul unui conflict major.

„Având în vedere datele statistice conform recensământului din anul 2021, populația municipiului Arad este de 145.078 de locuitori. Fondul de adăpostire la nivelul municipiului acoperă un procent de 4,81% din populație, astfel: 3,96% în adăposturi de protecție civilă publice și 0,85% în adăposturi de protecție civilă private.

Adăpostul de protecție civilă privat al Spitalului Orășenesc Lipova, situat pe raza orașului Lipova, cu o populație de 10.040 de locuitori și o capacitate de adăpostire de 75 de persoane, acoperă un procent de 0,75% din populația orașului.

Numărul total al populației județului Arad, conform recensământului din anul 2021, este de 410.143 de locuitori. Capacitatea de adăpostire la nivelul județului Arad este de 1,75%”, se arată în informarea ISU Arad.

De la 89 la 134 de adăposturi – ce s-a schimbat față de anii anteriori

În anii anteriori, situația părea mai bună din punct de vedere numeric și funcțional, deși numărul adăposturilor era mai mic. În materialul „Județul Arad are 89 de adăposturi de protecție civilă. Unde se află acestea”, publicația Special Arad a prezentat lista adăposturilor, amplasarea lor (vezi AICI) și modalitatea de identificare: acestea sunt marcate cu simbolul specific – un triunghi albastru într-un pătrat portocaliu.

Tot în material se preciza că adăposturile sunt administrate de consilii locale, operatori economici și proprietari de imobile, care au obligația legală de a le menține funcționale, conform Legii nr. 481/2004.

Potrivit art. 45 alin. (6) din Legea nr. 481/2007, în timp de pace, adăposturile publice de protecție civilă, cu excepția spațiilor amenajate ca puncte de comandă, pot fi utilizate și pentru alte destinații, cu respectarea normelor tehnice, cu obligația de a fi eliberate în situații de urgență în maximum 24 de ore și cu informarea prealabilă a centrelor operaționale ale serviciilor de urgență profesioniste.

(Semnul care indică că acolo se află un adăpost de protecție civilă)

Trei puncte de comandă la nivelul judeţului

Punctele de comandă la care face referire raportul ISU Arad – trei la număr în județ – sunt adăposturi speciale, exclusiv subterane, destinate conducerii acțiunilor de protecție civilă în situații de urgență majoră. Spre deosebire de adăposturile destinate populației, care pot fi subterane, semiîngropate sau supraterane, punctele de comandă trebuie să fie construcții strict subterane, cu un grad ridicat de securizare.

Raportul transmis de ISU Arad Instituției Prefectului arată că există un punct de comandă județean, unul municipal și un punct de comandă realizat la nivelul unui operator economic, administrat de SC Greenbrier Romania SA (Astra Vagoane).

Cum vor reacționa cei care au în grijă adăposturile publice și private, cât de pregătită este populația pentru un conflict armat și ce ar face oamenii în cazul în care ar auzi sirenele – pe scurt, care este capacitatea reală de reacție și protecție a populației în cazul unui conflict major sau al unei situații de urgență extremă – rămân întrebări deschise și extrem de actuale, într-un context de securitate globală care se schimbă de la o zi la alta.

Citeşte şi:

UE suspendă acordul comercial cu SUA după noile presiuni ale lui Trump