Primim pe Special Arad

Despre DISCUŢIA SECRETĂ

 „Am propus un concept de festival de tipul Do it yourself. Un astfel de concept permite creatorului invitat să se exprime natural şi complet – pe cât e cu putinţă, desigur, în mod public – regizându-şi singur prezenţa în cadrul festivalului, momentul dedicat lui, cu alte cuvinte autorul propune un anumit tip de loc (librărie, sală de teatru, cafenea literară etc.), de infrastructură (ecran, sonorizare, scenă, proiector etc.), urmând ca organizatorii să pregătească locul, infrastructura şi să invite publicul.“ – zise Cătălin Lazurcă cel care s-a dovedit a fi – cel puţin la acest moment – Asul de pică din mâneca Primăriei, As ce a dat cu tifla ălora ce tot zic că, în plan cultural, nu se întâmplă (mai) nimic în urbea noastră. Şi le-a dat-o rău, întrucât ăst Festival de Literatură aduce la Arad scriitori unul şi unul, din zone ce n-au prea bântuit pe malul Mureşului nostru. Şi, în atari condiţii, curioşi suntem a vedea câţi dintre ăi de se plâng pe sub toate streşinile că nu li se oferă nimic cultural fi-vor prezenţi la întâmplările cu iz mai mult sau mai puţin de underground literar.
Şi, ca să îi stârnim un pic, luăm pe rând propunerile lui Lazurcă şi vă dăm spre citire mostre din scriitura invitaţilor ce vor evolua la atât de inegalele paralele ale lecturii publice, aşa, spre cunoaştere înainte de ascultare.

 Joi, 5 iunie, ora 17,00, la Librăria Scienta

COSMINA Moroșanu

am găsit pdf şi-am plătit
mai am 180 pg până mâine
aşa mi-a plăcut băiatu ăla că mi-aş fi dorit să existe în realitate
poate greşesc ar fi ceva
orgoliu mi-a spus că şi tipu adoră situaţiile astea
azi nu-s pe glume, tu
cine are chef de poze când abia s-a trezit?

RADU Andriescu

Pe cerul Vienei s-au adunat
vălătuci cu miros de ploaie şi marţipan.
Fustele imperiale, vineţii,
şi-au strâns genunchii în jurul domului,
rotocoale de mătase largi cât Riesenradul.
Turcul care şi-a deschis brutărie
în Sebastianplatz stă de dimineaţă
în magazinul gol. Deasupra bisericii de la parter
o cruce mare, cenuşie, între ferestrele blocului.
Din cerul vânăt plouă
mii de mătuşi posomorâte
si căţelele lor negre.

ANDREI Doboș

ea îmi spune că miros a hîrtie,
că nu-i o metaforă – priviţi tricotajul! –
mă gîndesc
că nu-i obligatoriu
şi stau într-o toaletă comună de cămin studenţesc
cu mîinile întinse sub robinet
lîngă ale ei şi săpunul
sare de la unul la altul
ca un peşte mic
înlăturînd pentru o clipă
atmosfera gravă care ne adoarme.

STELIAN Müller

Şi Diavolul s-a aplecat şi a suflat uşurel deasupra mea “Dormi?” şi eu am tresărit şi am spus “Nu dorm. Vorbeam cu cineva.” şi el a zis “Cu cine?” şi eu am zis “Cu domnul Patapievici” şi el a zis “Trebuie să vorbeşti mai puţin cu el. Te învaţă numai prostii” şi eu am dat din cap “Ştiu” şi el s-a uitat la mine să se asigure parcă cu o cută în mijlocul frunţii cută prin care în acel moment trecea un cârd lung de furnici… şi am stat amândoi nefăcând ceva, eu încercând să-i evit privirea şi uitându-mă după ochii domnului Patapievici, ochi îmbătrâniţi şi osteniţi ca şi forţele cărora aceşti ochi le trasează pe hârtie planurile ofensive şi să nu mă molipsesc de osteneala lor, mai exact să nu-i dau motive să se revigoreze la mine-n cap, m-am apucat înspăimântat să deschid îngălbenita floare a prezentului peste palma învechită a Diavolului

VLAD Moldovan

În capul meu în care toate’s din auzite
am putea avea o casă
în jurul ei apartamente;
pe acoperişuri smoală, ghivece cu portocali
mooshy-mooshy – grămăjoare de fructe necoapte.
O să îmi intre fumul de ţigară în ochi
în timp ce
te uiţi cum spre plajă se împrăştie senegalezii
cu sacoşele lor vernil.
O să îmi spui că nu vezi absolut nimic după coastă.

PS – Cea care îi va prezenta este Anca Giura, ea însăşi fiind capabilă, după cum o ştim, să ne ţintuiască în scaun cu pertinentu-i verb şi pătimaşu-i amor pentru literatură. Ceea ce ne spune de pe acum că joi fi va cu adevărat spectacol la Scienta!

Cititor de rând(u-ntâi)