Din ciclul „Dă-l în pavajul mă-sii!” – file din povestea eternă „Las’ că merge ș-așa”
Nu că ar fi ceva nou, nici pavajul, nici lucrarea – sau mai degrabă urmele vizibile și astăzi ale lucrării –, dar cu ocaziunea unei plimbări „pe corso”, n-are cum să nu-ți scoată ochii „fermecătoarele” cârpeli de după lucrările de înlocuire a conductelor de gaz, a țevilor de canalizare sau ce țevile vieții 5G pre- și post-Covid o mai fi… în orice caz, ceva de schimbat sub trotuar sau sub șosea tot timpul găsesc toți „Doreii” nației, e mai grele doar partea cu refacerea drumului, ori, în cazul de față, a pavajului dezvirginat.
În teorie-i simplu: scoți pavajul, sapi ce ai de săpat, apoi îl pui la loc. Cumva însă, „meșterii” – cu care lucrează aceste companii (de apă sau de gaz) sau chiar Primăria (vezi megaproiectul de reabilitare a rețelei de canalizare din fonduri europene) – fac ce fac și nu mai găsesc chiar toate bucățile, nu mai găsesc exact același model de pavaj, ori, în cazul fericit în care toată puzderia de „piese” din acest puzzle citadin sunt cvasi-intacte și aproximativ chiar corecte la număr, le „țâpă” acolo și „dă-l în Paștele mă-sii” de aspect vizual! La o adică, se putea și mai rău (în cazul „meșterilor” a se înțelege mai rapid și mai eficient), – nu-i așa? – putea să toarne doar beton sau asfalt și cu asta basta…
Întrebăm doar, pentru un prieten, la finalizarea acestor lucrări, de obicei, mai și vine cineva de la Primărie care recepționează lucrarea, care fircălește acolo, pe o hârtie, o semnătură și aprobă că totul e OK, exact cum a fost înainte?
Comentariile portalului
==NORMALITATE == E LA NIVELUL OLTENIEI SI A BARAGANULUI == SCARBA MI E DE FANARIHOTZII LOCALI ==
Nu știu de ce se mai laudă ,, organele" că oricum furtuna o fac doar intr-un pahar cu apă! Și cei cu drogurile, și cei cu țigările, își continuă activitatea (...)
Un gest firesc de normalitate,deoarece siguranta celor din trafic ar trebui sa primeze.Dar in Romania aceste gesturi sunt de capitolul senzatie deoarece civilizatia este la nivel zero.