Deschiderea teraselor din 1 iunie a adus bucurie de copil în sufletul mai multor arădeni

    de Raluca Medeleanu | 1 iunie 2020, 1:20 PM | Reportaj | Topic special

    3

    Chiar dacă ziua de 1 iunie a fost o zi cu totul atipică – zi de luni, dar zi liberă națională, prima zi de vară, dar ploioasă și răcoroasă, liberă la unele măsuri din pandemie, dar nu chiar… – asta nu a împiedicat arădenii să își dea frâu liber bucuriei pure, pe care poate o simțeau doar când erau copii, pentru că astăzi Ziua Copilului a coincis cu prima zi în care s-a dat liber și la deschiderea localurilor, după două luni de zile.

    E adevărat, când spunem că s-a dat „liber”, ne referim strict la deschiderea teraselor, nu și a interioarelor, iar asta cu o serie de măsuri de precauție: mesele amplasate la distanță, clienții cu acces pe bază de rezervări, iar personalul echipat cu măști și mănuși. Iar dacă dorești să intri până la toaletă, de exemplu, e obligatoriu să ai mască de protecție. Poate că amintind aceste măsuri am tinde să credem că nimeni nu ar considera că merită să iasă din casă, să bea o primă cafea post-stare de urgență, tocmai într-o zi mohorâtă ca aceasta. Tocmai acest lucru am dorit să îl aflăm și noi, cei de la Special Arad, care am ieșit echipați cu umbrela și aparatul de fotografiat, în jurul orei 10 dimineața. Ne așteptam, sincer, să fie pustiu la acea oră, când ploua „mocănește”. Dar nu mică ne-a fost mirarea când am observat că la mai multe terase de pe Bulevardul Revoluției arădenii s-au ambiționat și, voioși nevoie are, au ieșit să celebreze prima zi de redeschidere.

    Într-adevăr, nu toate localurile au optat pentru deschiderea teraselor din fața lor, unele restaurante preferând probabil să aștepte momentul când măsurile devin chiar mai blânde, însă majoritatea dintre patroni au prins curaj, la fel ca și clienții acestora, și au decis: a venit momentul. Și simțim nevoia să menționăm încă un aspect foarte important, care inițial a fost privit cu reținere: chiar considerăm că renunțarea la structura cu acoperiș pe care o aveau anterior multe dintre terase a dus la un plus de valoare esteticii Bulevardului Revoluției. Mesele sunt acum amplasate direct pe trotuar, iar delimitarea teraselor s-a realizat prin aranjarea unor ghivece sau jardiniere cu plante.

    Am fost curioși să aflăm și care sunt gândurile arădenilor care au decis să își înceapă dimineața de luni direct pe una dintre terasele deschise, dacă au avut rețineri, dacă au avut anumite temeri legate de siguranța sănătății lor, și am fost plăcut surprinși să resimțim un val de optimism major printre cei de la mese:

    Cum e după două luni de stat în casă, în sfârșit, la terasă?

    „Ieeeeeeeeeeeeeeee!!!”, a strigat o arădeancă, bucuroasă până peste măsură, cu zâmbetul până la urechi. „E ireal!”, a adăugat.

    „Mă simt ca un sălbatic lăsat în libertate. E incredibil de fain și ciudat în același timp!”, ne-a spus un tânăr.

    „Este absolut senzațional! Încă nu știm să ne comportăm, căci am uitat uzanțele sociale, dar sperăm că în cursul acestei zile, după ce vom face turul tuturor teraselor din Arad, să ne intrăm în ritm!”, ne-a declarat cu un ton extrem de glumeț o doamnă.

    „Este foarte mișto! Chiar îmi era foarte dor de o ieșire!”, ne-a spus o altă arădeancă, iar la întrebarea despre vreo posibilă teamă de interacționare socială ne-a spus că „nu, nicidecum”.

    „Este foarte frumos aici. Mă bucur că am ieșit în sfârșit la o terasă. Sperăm că totul va fi bine! E minunat, sărbătorim copilul din noi. Nu a contat că plouă. Și dacă ningea eram aici!”, ne-a spus o altă doamnă.

    „E perfect! Socializăm. Am adus și umbrele pentru ploaie, în caz că… Totul este perfect!”, ne-a spus un arădean.

    Atmosfera, așadar, chiar dacă într-un mediu restrâns, a fost pe cât se poate de veselă, lumea simțea în sfârșit că i s-a ridicat o piatră de pe inimă. Alăturându-ne și noi la o masă, am asistat la povești „din carantină”, când nervii erau atât de întinși încât situația părea fără de scăpare. Unii dintre ei nu au ieșit chiar deloc din casă, în afară de o dată pe săptămână când se vedeau nevoiți să cumpere mâncare din supermarket, alții au simțit că au „abuzat” de dezinfectant, pielea mâinilor simțind că abia mai există. Cu toții simțeau că vremuri mult mai bune se apropie, că în curând toate acele întâmplări vor rămâne simple amintiri și că, încet, dar sigur, viața înconjurată de prieteni își va reintra categoric în drepturi. La una dintre mese, doi tineri au simțit nevoia de a sărbători chiar cum se cuvine, iar după ce și-au terminat cafeaua, au comandat o sticlă de vin alb, pentru a ciocni în cinstea acestei zi plină de bucurie (chiar dacă era doar ora 11 și jumătate dimineața). Pentru mulți, ieșitul la terasă nu este doar acțiunea de a cumpăra ceva și de a consuma. Pentru mulți, ieșitul la terasă înseamnă o a doua familie, e locul în care uită de necazuri și apucă să se întâlnească cu toate persoanele la care țin. Acolo se formează o adevărată comunitate. Privind prin această prismă lucrurile, nu e greu să le înțelegem bucuria.

    Distribuie articolul

    Comentarii

    Scrie un comentariu

    0 + 3 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.

    Acest site folosește cookies. Prin navigarea pe acest site, vã exprimați acordul asupra folosirii lor. Am actualizat politicile în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Detalii.