Atenție! Recenzia de față conține două-trei SPOILERE, dar nu atât de mari încât să vă piară cheful de a viziona filmul. Poate chiar din contră.

Povestea tânărului Han Solo a început cu stângul. Nimeni nu a leșinat de entuziasm când Disney a anunțat că va face un film separat despre căpitanul navei Millenium Falcon și toată lumea a strâmbat din nas când s-a anunțat actorul care a primit rolul: Alden Ehrenreich, un tinerel de care nu prea a auzit nimeni, al cărui nume îți dislocă limba și care, pe deasupra, nici nu prea seamănă cu îndrăgitul personaj (îndrăgit, de altfel, doar datorită lui Harrison Ford). „Solo – A Star Wars Story” s-a anunțat, așadar, o catastrofă chiar înainte de începerea filmărilor. Colac peste pupăză, Disney a cam luat-o în gură de la fanii înrăiți după „experimentul The Last Jedi”…. Dar Mickey Mouse e mai șmecher decât am crede și, de această dată, și-a jucat cărțile cu măiestrie.

În primul rând, trebuie știut despre filmul „Solo” că nu este altceva decât un popcorn movie… ca de altfel orice alt film Star Wars, dar de data aceasta cu un accent uriaș pe acțiune, pe acțiune și încă odată pe acțiune, între care se mai strecoară câte o glumă (destul de reușită) și oareșce urcușuri și coborâșuri emoționale… fușerite în ultimul hal, deci nu-i musai să aveți batistele la îndemână.

În ciuda așteptărilor, Alden Eins-Zwei-Drei a intrat în pielea personajului destul de bine, și la fel se poate spune despre prestația lui Donald Glover, cel care-l interpretează pe Lando Calrissian, un alt actor care nu seamănă defel cu cel cu care ar trebui, Billy Dee Williams în cazul lui. Singurul personaj absolut familiar (ar fi culmea să nu fie!) este Chewbacca, precum și unul care apare încă o dată pentru puțin timp, dar cu efect…

SPOILER (arată / ascunde)

Fac o figură bună în film și noile personaje Beckett (Woody Harrelson) și Qi’ra (Emilia Clarke), iar dincolo de acțiune și suspans cât cuprinde, „Solo” mai aduce lumină și asupra unor nelămuriri și întrebări existențiale, cum ar fi „Cum s-au cunoscut Han Solo și Chewbacca?”, „Cum a intrat Han Solo în posesia navei Millenium Falcon?” și chiar „De ce este SOLO Han Solo?”.

Foto: IMDb

Filmul mai conține și câteva chestiuni numite „Easter Eggs”, adică detalii mici pe care le descoperi doar dacă știi tot despre universul filmului, cele mai interesente astfel de faze vizând personajele Aurra Sing și Bossk. Nu în ultimul rând, apare un detaliu absolut nou, și anume o grupare care stă (mai mult sau mai puțin) la baza Rebeliunii.

De ce este Mickey Mouse atât de șmecher și cu ditamai cojones?

Milioanele de fani cu ștaif ai Universului creat de George Lucas ar trebui să fie fericiți în această perioadă, dar nu sunt. Sunt entuziasmați, dar în ultimul timp rămân permanent dezamăgiți. De când Walt Disney a acaparat Lucasfilm, filmele ies pe bandă rulantă, anual, la care se mai adaugă serialele de animație, noile reviste de benzi desenate și, în curând, chiar și un serial de televiziune. „Fractura” între fanii nostalgici și noua generație de fani s-a produs mai întâi atunci când Disney a aruncat la coșul de gunoi tonele de benzi desenate și jocurile care au completat în toate direcțiile în timp povestea Star Wars și a hotârăt să facă noi povești, începând (sau continuând) cu saga lui Luke Skywalker. Ultima – și cea mai mare – ruptură între cei care au acceptat deja „noul Star Wars” și cei care nu se mai regăsesc în aceste povești noi s-a produs la finele anului trecut, când a ajuns în cinematografe episodul VIII, „Ultimii Jedi”, în care – SPOILER (?) – moare maestrul Luke.

Foto: IMDb

Nu e o mare filosofie. Disney încearcă să atragă un public nou, un public doar al lor și anume copiii. Copii… care vor crește cu Star Wars și vor fi fanii înrăiți de mâine și poimâine. Cum rămâne, în schimb, cu „copiii maturi”? E un compromis pe care Disney și l-a asumat deja: aceștia vor accepta Războiul Stelelor marca Disney și se vor alinia frumos pe scaunele din cinematografe printre copiii de azi… ori la revedere, drum bun! Totuși, primesc și ei doze mai mici de satisfacție, poveștile construite de la zero fiind combinate cu grijă cu elemente nostalgice. De exemplu, în serialul de animație „Star Wars Rebels” reapare un personaj vechi (inițial aruncat la gunoi, adică considerat neoficial), Amiralul Thrawn.

Cât despre „cataclismul” de după „Star Wars VIII: The Last Jedi”, care literalmente a sfârtecat în două tabere hoarda de fani Star Wars, cu filmul „Solo: A Star Wars Story” Walt Disney a procedat mai precaut. Dacă te uiți la trailer-ul filmului, parcă nici nu mai ai chef să-l vezi. Dacă te hotărăști să-i dai o șansă, în schimb, surpriza va fi cu atât mai mare.

Foto: IMDb

De altfel, „Solo” a vrut să fie de la bun început un simplu blockbuster de vară după rețeta arhicunoscută, de asta nici nu au așteptat cu el până la sezonul de iarnă cu care ne-au obișnuit deja, adică în jurul Crăciunului, când biletele se vând mai dihai, însă cresc și așteptările… în special în rândul fanilor Star Wars.

„I have a really good feeling about this” – spune la un moment dat tânărul Han Solo. Este, desigur, o aluzie la o replică celebră din saga Star Wars. Chiar cu asta putem să conchidem și cu această idee trebuie mers la vizionarea acestui film, ca să fie bine și să nu fie rău: „I have a bad feeling about this”