În 2018, când fostul primar anunța că Primăria a desemnat elevii de la Liceul de Arte să facă varianta lor de statuie a Marii Uniri, anunța planuri mărețe pentru scuarul din fața fostului Cinematograf Dacia. Atunci, zona respectivă chiar era extrem de îngrijită și cochetă, însă promisiunile erau și mai mari.

Acum, la patru ani de la Centenarul Marii Uniri, scuarul respectiv, în loc să devină acel mult promis părculeț modern, arată ca un soi de oglindă a stării țării noastre: cu potențial, însă părăginit de oamenii care își văd doar de propriul interes.

Zona cândva verde, înconjurată de gard viu, e acum cafenie, înconjurată de arbuștii care abia mai reușesc să trăiască, veștejiți și obosiți. Iarba mai există doar în câteva petice, în rest a fost sufocată de nisip și pietriș, iar spațiul din fața intrării principale a fostului cinematograf a devenit un „teren fertil” pentru kitsch. Avem, pe de-o parte, un grup statuar modernist (nu vom analiza acum valoarea artistică a lucrării, nu suntem critici de artă) a cărei rugină se scurge pe pavaj, în fața unui bloc recent renovat doar de la etajul 1 în sus, alături de care se află două filigorii rustice de tip „căbănuță de la munte”, montate exact pe spațiul cândva verde și, în plus, acele igluuri atât de populare acum, înghesuite toate într-un perimetru extrem de mic.

Dacă putem trece cu vederea improvizația înghesuită a igluurilor, pe care o înțelegem ca fiind necesară în această perioadă în care HoReCa a fost atât de încercată, nu putem înțelege cum și cine a permis și a considerat perfect normal ca în filigoriile de lemn să poată funcționa, în regim de tarabă, un magazin de blănuri?! Astfel de produse, ce costă sute sau chiar mii de lei, sunt considerate produse de lux, iar locul lor nu este nicidecum într-o tarabă la colț de stradă, ci într-un spațiu comercial închis, special amenajat, într-un magazin elegant. Să ne amintim că tocmai din motive ale inesteticii au fost dărâmate chioșcurile de ziare din zonă… Acum, cu ce e mai primitor ochilor o tarabă improvizată cu blănuri, înconjurată de fâșii de nailon menite să protejeze produsele împotriva ploii de afară?

Chiar trăim vremuri în care simțul estetic a devenit o anomalie?