Lipsa educației, șarlatanismul politic, faptul că Aradul e al doilea județ din țară care a votat AUR și unul dintre județele în care Georgescu a câștigat detașat primul tur al alegerilor prezidențiale anulate.

Faptul că avem medici antivacciniști, absența medicilor în mediul rural, campanii de vaccinare puține (ultima, cândva la finalul verii anului trecut), realizate de 3-4 medici, și total ineficiente, în care angajaţii DSP se tem să nu fie linșați de cetățeni, cultele religioase și imensa lor putere pe care o au în Arad, despre care se vorbește doar în șoaptă și doar pe la colțuri, demotivarea medicilor, împăcarea responsabililor din domeniu cu situația și cu ciclicitatea epidemiilor. Cu soarta.

Şi frica, desigur, frica de ce efecte ar putea avea vaccinurile administrate.

Acestea ar putea fi doar câteva dintre cauzele care au făcut din Arad un județ de antivacciniști.

Aradul este pe ultimul loc în țară la vaccinarea ROR. Doar 31% dintre copii sunt vaccinați împotriva rujeolei, spune statistica INSP, citată în comunicatul Fundației Friedrich-Ebert-Stiftung, date făcute publice de Special Arad în urmă cu o săptămână.
Despre acestea puteți citi AICI.

Am vrut să aflăm de la responsabilii din domeniu și de la câțiva dintre cei familiarizați cu tema cum a ajuns Aradul cel mai antivaccinist județ din țară când vine vorba de vaccinarea împotriva rujeolei, dar și când vine vorba de alte vaccinuri.

Dialogurile cu aceștia ne-au făcut să înțelegem că cei care ar trebui să ducă campanii de vaccinare și să convingă populația cu privire la necesitatea vaccinurilor au obosit să mai lupte, au găsit vinovații altundeva și au tras linie. Toți cred că e imposibil de schimbat situația în care se găsește Aradul, dar și România (85% din cazurile de îmbolnăviri cu rujeolă din Europa sunt înregistrate în România), dacă nu va exista o legiferare diferită. Reglementări legale cu restricții pe care nimeni, în situația în care se găsește azi țara, în plin curent antivaccinist, nu și le va asuma.

Puținii care au propus legi pe temă, chiar dacă nu vizau obligații la nivel de cetățean, ci doar de instituții, sunt ținta urii în masă. Printre ei, parlamentarul Adrian Wiener. Politicienii locali caută vinovații la București. Medicii din Arad, în politica de la nivel național. Toți, în sistemul educațional bolnav. Nimeni nu are curajul să arate cu degetul ferm spre biserică. E de ajuns un singur dușman mare: antivacciniștii. Riscul de a avea pe cap încă unul, mai mare, mai puternic, e prea mare.

Președintele CJA, Iustin Cionca, vede și câteva vini locale. Prefectul Mihai Pașca  spune că s-a sesizat din oficiu chiar în ziua în care a apărut știrea și a început să se documenteze. A decis să organizeze o conferință de presă pe tema concluziilor sale, cam aceleași ca cele de mai sus. Vom reveni cu concluziile prefectului după conferința sa de astăzi.

În discuțiile cu noi, mai îngrijorați de situație ne-au părut politicienii, nu medicii, care se confruntă cu realitatea cifrelor zi de zi și care par cel mult resemnați.

Cum a ajuns Aradul antivaccinist?

Medicul Dan Dărăbanțiu, președintele Patronatului Medicilor de Familie din Județul Arad, crede că vina nu stă în medicii antivacciniști de la nivelul județului, pentru că „antivacciniști nu prea mai sunt printre ei”, ci susține că mai degrabă s-a ajuns aici din pricina tuturor celor, intelectuali sau nu, care și-au dat cu părerea în perioada pandemiei de COVID și au convins lumea că vaccinurile sunt periculoase.

Medicul crede că s-a creat atunci un puternic curent antivaccinist, care a crescut între timp și că cei mai mulți medici au obosit în încercarea de a-i convinge pe părinți să-și vaccineze copiii. „Încerci o dată, încerci de două ori, încerci de trei ori, de patru ori, dar apoi obosești, renunți, te blazezi, vezi că lupți cu morile de vânt.”

În fapt, procentul extrem de slab al vaccinării ROR la nivelul județului Arad nu este pus, în pofida zvonurilor, pe seama medicilor antivacciniști nici de directorul DSP Arad, dr. Cecilia Gabriela Irimie.

Cultura antivaccinistă de la nivelul județului e întreținută, potrivit medicilor de familie și angajaților DSP, de părinți care refuză pe față să-și vaccineze copiii, cu toate că „vaccinul nu poate fi înlocuit cu nimic. E singura metodă de prevenție pe care o avem.”

Creșterea culturii antivacciniste la nivelul Aradului e justificată de cei de mai sus prin lipsa obligativității acestor vaccinuri. În absența acesteia, odată cu amplificarea fricii legate de efectele adverse și cu răspândirea de informații false pe rețelele sociale, unde cei cu păreri au luat locul experților, iar aceștia și-au pierdut credibilitatea în rândul populației, rata de vaccinare a scăzut de la an la an.

Potrivit datelor INSP, citate de Fundația Friedrich-Ebert-Stiftung, Aradul a ajuns sub 40% rata de vaccinare ROR. În perioada comunistă, vaccinarea atingea 90% pentru că vaccinurile se făceau în grădinițe, în școli, unde mai nimeni nu ajungea să protesteze. Erai acolo, erai vaccinat.

Lipsa unei măsuri punitive față de cei nevaccinați, așa cum există în alte țări, îi determină pe părinți să nu ia în calcul, defel, vaccinarea celor mici, cred medicii. Potrivit acestora, sunt puțini cei cu convingeri antivacciniste care vin să-și vaccineze copiii pentru că locuiesc în străinătate sau își duc copiii în locuri în care aceștia nu sunt primiți nevaccinați.

Parte din problema identificată de medicii de familie din Arad și medicii DSP stă, potrivit acestora, în lipsa educației, la modul general, dar și a celei medicale, în mod particular. Populația asimilează vaccinul ROR cu cel anti-COVID și mută posibilele reacții adverse de la un vaccin la altul, sau la toate.

„Din ce am înțeles și noi, de la medicii care se confruntă cu refuzul părinților de a-și vaccina copiii, efectele adverse sunt principalul motiv al refuzului. Mai este, desigur, și varianta în care părintele nu spune nu vaccinului, doar că nu se prezintă, la termenele la care se administrează dozele la medicul de familie (un an și cinci ani – n.r.), și sunt de negăsit mai apoi, pentru că nu mai cred în rolul protector al acestuia sau se tem de ce au citit pe rețelele sociale”, a punctat și dr. epidemiolog Mihaela Surpat, din cadrul DSP.

Campanii de vaccinare cu ură

Potrivit conducerii DSP, ultima campanie pentru vaccinarea ROR realizată de medicii instituției în județ a avut loc în septembrie 2024. Dar campaniile sunt fără succes, în condițiile în care, în pofida eforturilor unor primari, la întrunirea cu angajații DSP se prezintă maximum 20 de oameni, în marea lor majoritate antivacciniști, atmosfera fiind, uneori, una extrem de tensionată în cadrul acestor întâlniri.

Medicii riscă, în unele cazuri, să fie linșați de cei care iau parte la campanie. În alte cazuri, cei prezenți ajung acolo pentru că i-a chemat primarul, dar fac doar act de prezență, fiind convinși că nimeni nu le va schimba opiniile legate de vaccin.
Când și primarii au convingeri de acest gen, succesul campaniilor construite astfel e previzibil.

659 de cazuri, la spital, în 2024. Niciun caz în 2022

În atare condiții, ale refuzului părintelui de a-și vaccina copilul, Aradul nu se mai confruntă de mult cu lipsa vaccinurilor. Nimeni nu mai vorbește de absența vaccinurilor nici măcar în perioada epidemiei de rujeolă. Epidemie care pare să bată mai tot timpul la ușă.

10 copii erau internați la Spitalul Clinic Județean Arad cu rujeolă în urmă cu o săptămână. Dacă cifra nu pare mare, precizăm că, potrivit statisticii primite de la unitatea medicală, în 2022 nu a fost înregistrat nici măcar un caz de rujeolă, în timp ce în 2023 au fost internați 9 pacienți. Adică mai puțin cu unul decât erau internați în urmă cu o săptămână la spital!

Situația a stat cu totul diferit însă în 2024, când la spital au fost înregistrate 659 de cazuri!

Responsabilii spitalului privesc situația statistic. De aici am aflat faptul că epidemia de rujeolă e ciclică, apare o dată la cinci, șase ani și atunci, desigur, explodează și numărul cazurilor din spital. „Când nu e epidemie, nu se fac nici forme grave ale bolii”, am mai fost informați de aici.

Medicii DSP amintesc și ei de ciclicitatea epidemiei de rujeolă. „Ciclul biologic al epidemiei de rujeolă e de 3-5 ani dacă populația nu e vaccinată”, a punctat epidemiologul DSP.

Am avut epidemie în 2016, am avut în 2024 și vom tot avea epidemii, pentru că campaniile de vaccinare sunt sortite, în formula de acum, eșecului garantat, iar medicii par și ei resemnați cu gândul că nu îi vor mai putea convinge pe părinți să-și vaccineze copiii, în absența unor pârghii sau a unor măsuri coercitive.

Epidemii de rujeolă, tot mai des

Varianta cea mai simplă, în viziunea tuturor, în condițiile în care nimeni nu consideră că vaccinarea obligatorie va fi posibilă în România, este limitarea accesului celor nevaccinați în comunități. Pentru că, de cele mai multe ori, problema nu va fi la cei nevaccinați, spun medicii, ci la cei a căror sănătate e mai șubredă, care pot face forme grave ale bolii, virusul fiind puternic transmisibil.

Revenind la ciclicitatea vaccinării, amintită mai sus de responsabilii Spitalului Județean și ai DSP Arad, pragul antiepidemic, adică rata de acoperire vaccinală la care nu apar epidemii într-o populație, este de 90-95%. Cu un astfel de prag de vaccinare, e posibil să se înregistreze cazuri individuale, accidentale, de import, dar nu epidemii.

România, având cel mai mic procent al vaccinării ROR din Europa, însă, va înregistra, spun specialiștii, epidemii la intervale tot mai scurte de timp. În plus, țara noastră reprezintă o amenințare pentru celelalte țări din Europa și, așa cum am menționat în articolul anterior, a devenit, între timp, și studiu de caz.

La rata de vaccinare de la noi, putem vorbi, spun unii specialiști, de transmitere comunitară, de focare. Odată cu scăderea ratei de acoperire vaccinală, există șanse tot mai mari să crească numărul focarelor. Și de aici până la epidemii nu mai e decât un pas.

Mutația majoră la Arad pe zona antivaccinistă militantă

Cum s-a ajuns la această rată de acoperire vaccinală?

„Problema e că noi nu mai avem memoria aceea colectivă să știm ce înseamnă tusea convulsivă, să înțelegem sechelele neurologice ale acestor boli ale copilăriei. Rujeola are o mortalitate de 4 la 1.000 în România. 4 la 1.000. În cărți era 1 la 1.000!”, a punctat dr. Adrian Wiener, parlamentar de Arad, care s-a luptat pentru schimbarea legislației în acest domeniu.

În viziunea lui Wiener, problema e una culturală și socială: „Avem o mutație majoră, o criză uriașă de încredere, o lipsă de încredere în autoritate, în autoritate științifică, în autoritate politică, în orice formă de constrângere, de normă socială consacrată. E o mare problemă și acesta e cel mai mare rău pe care l-au făcut extremiștii”.

Adrian Wiener identifică vinovații în contracampania antivacciniștilor militanți, făcând diferența între refuzul vaccinării, care e dreptul fiecăruia („pentru că fiecare persoană poate avea anxietatea aceasta față de efectele vaccinului”) și „antivaccinismul militant, care este o ideologie, este un discurs public de dezinformare, activă, asumată, cu obiective clare. Aceea de a scădea încrederea sau de a câștiga popularitate scăzând încrederea oamenilor într-o formă de convenție socială, în cazul ăsta medicală”.

Wiener crede că antivaccinismul militant este o ideologie criminală, prezentă încă de prin 2008 și accentuată la momentul pandemiei de COVID.

Lipsa medicilor de familie, una dintre explicații

Printre cauzele gradului scăzut de vaccinare ROR, Wiener amintește lipsa medicilor în zonele de munte, în zonele rurale îndepărtate, România având sute de localități fără medic de familie, în pofida reglementărilor care vizează bonificația pentru mediul rural la medici. La aceasta se adaugă lipsa medicilor pentru familiile vulnerabile, pentru care e complicată orice formă de deplasare. Legea caravanelor medicale, spune acesta, nu poate acoperi pe de-a-ntregul absența medicilor de familie din localități.

Mesajele antivacciniste venite din zona politică sunt enumerate și ele ca unele dintre problemele care au dus la procentele de acum: „Eu le aud în Parlament săptămânal. Acum aceste mesaje sunt constante, dinspre AUR, dinspre POT, dinspre SOS, pentru că ei știu că, într-un fel sau altul, le-a adus mare succes în rândul votanților. Le-a adus vizibilitate politică și favorabilitate”.

Parlamentarul arădean crede însă că singurul care ar trebui sancționat este antivaccinismul militant, care vine dinspre persoane publice și nu de la oamenii de rând.

„Eu vorbesc despre medici, vorbesc despre oameni politici, vorbesc despre oameni care au mandat să reprezinte cetățenii și care au un discurs public criminal.

Codul deontologic al practicii medicale spune că nu ai voie să transmiți pacienților decât informații validate științific. Ori, ceea ce fac medicii antivacciniști este exact contrarul acestui precept. Iar acest discurs este sancționabil disciplinar.

Există un cod deontologic al profesiei care nu-ți permite să faci asta. Nu-ți permite să dezinformezi pacientul. E o abatere. Ca simplu cetățean poți să zici, uite, rămâi steril dacă te vaccinezi, dar, ca medic, când ai în spate o autorizație de liberă practică, condiționalități științifice și administrative, când ai o parafă și un drept de liberă practică, când tu ești expertul din domeniu, când vorbești ca expert, atunci e inadmisibil să dezinformezi medical”, a precizat Adrian Wiener.

Politica și mișcarea antivaccinistă

Ce rol a jucat politicul în valul antivaccinist din ultimii ani?

„În momentul cel mai critic al României, când trebuia stimulată campania de vaccinare, promovată, când toată lumea trebuia să-și transfere credibilitatea pe care o avea spre campanie, nu s-a întâmplat așa. Toți și-au calculat capitalul de încredere, ce pierd politic dacă ies pro-vaccinare. Și n-au ieșit. Atunci s-a dat bătălia și s-a pierdut, din păcate. E o bătălie pierdută, pentru că sunt milioane de oameni, probabil, care sunt convinși că vaccinul este o chestie rea și au extrapolat la orice fel de vaccin”, susține dr. Wiener.

Adrian Wiener consideră că tot la politică trebuie să ne uităm și când încercăm să aflăm care e explicația situației de acum cu vaccinul ROR la Arad. El afirmă că „niște politicieni cinici, absolut cinici, au încorporat ideologic și antivaccinismul”, iar, pe fondalul șubred al educației, această mișcare anarhistă, venită din zona civică, hipercivică, a fost dusă la extrem de politicieni.

Și a indicat și unde va duce tot acest extremism: „Eu doar propun să mai deschidem cărțile acelea vechi de boli infecțioase, să mai vedem cum arată poliomielita, cum arată tusea convulsivă, cum arată bolile pe care nu le-am mai văzut de mult, pentru că acestea vor veni din nou. Ne întoarcem în anii 1900”.

Un alt motiv: lipsa politicilor coerente de sănătate publică

Președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, instituție în grija căreia se află și Spitalul Clinic Județean Arad, consideră că „acest lucru (gradul de vaccinare ROR la Arad – n.r.) se datorează, în primul rând, lipsei unor politici coerente de sănătate publică. În al doilea rând, trebuie să recunoaștem că avem probleme în sistemul de sănătate, avem probleme cu faptul că au fost desființate programele de vaccinare în școli. Dacă vă amintiți, pe vremea lui Ceaușescu era ca și obligatoriu vaccinul și așa aveam acoperirea vaccinală de 90%. Mai apoi, în mediul rural este și accesul dificil la servicii medicale. La acestea se adaugă lipsa unor medici de familie în zonele îndepărtate.”

Iustin Cionca a identificat drept un alt motiv al gradului extrem de scăzut de vaccinare și o posibilă relație proastă între medicul de familie și pacienți.

„100% este și problema lipsei unor campanii eficiente de informare și aici culpa este și la nivelul sistemului de sănătate, dar, până la urmă, și la nivel local. Peste toate e problema educației. De aici trebuie să înceapă tot.

Avem parte de o lipsă de informare a părinților. Trebuie să recunoaștem că mulți părinți aleg să nu-și vaccineze copiii pentru că sunt influențați de rețele sociale sau chiar de canale media care alimentează temele acestea legate de siguranța vaccinurilor. Mulți oameni consideră că informațiile găsite online sunt mai credibile decât ceea ce spun specialiștii. De altfel, cred că suntem printre puținele nații care își cumpără medicamente de la farmacie fără să mai întrebe medicul, pentru că noi știm mai bine decât doctorul ce trebuie să luăm.”

Iustin Cionca recunoaște că parte din vină aparține politicului, dar plasează responsabilitatea doar în zona partidelor naționaliste cu înclinații extremiste, fără a găsi vinovați în alte grupuri politice: „E și un scepticism față de vaccinare și o lipsă de încredere în vaccinuri promovată de unii politicieni, și eu aș face o legătură între vaccinarea deficitară din județul Arad și rezultatele alegerilor. Dacă vă uitați la noi, au câștigat AUR și Georgescu, iar acești oameni promovează antivaccinismul. Nu cred că e o coincidență.”

Religia, nicio vină oficială

Niciunul dintre cei intervievați nu a vrut să insiste pe una dintre cauzele identificate de mulți dintre arădeni ca fiind una dintre cele principale ale antivaccinismului în Arad: cultele religioase și influența pe care acestea o au în municipiul și județul Arad.

Câțiva dintre interlocutorii noștri au acceptat ca posibilă cauză unele culte religioase, dar au evitat sau chiar refuzat să transfere vina spre cele mai importante dintre cultele din județ, cele care decid frecvent agenda publică a Aradului: ortodoxismul, cu aripa sa extremă, și penticostalii, cu a lor extremă.

Cu toții au recunoscut că există cazuri de predici antivacciniste în unele biserici, dar au preferat să le numească izolate.

Niciunul dintre cei intervievați nu a vrut neapărat să facă legătura între antivaccinism, rata scăzută de vaccinare ROR și religie.
După educație, pusă de majoritatea pe primul loc printre cauzele care au adus Aradul pe ultimul loc la vaccinarea ROR, lipsa medicilor și politicile greșite de sănătate publică, politicul și-a găsit și el locul, unind cumva toate celelalte cauze. Politicienii au indicat, desigur, liderii AUR, SOS, POT și discursurile acestora.

Niciunul dintre cei cu care am discutat pe temă nu a identificat grupuri antivacciniste pe rețelele sociale la nivelul Aradului, ci au menționat că antivacciniștii sunt peste tot și îi putem vedea în comentariile la fiecare postare despre vaccinuri. „E suficient să vă uitați la comentariile de la postările mele”, a punctat Wiener.

Ortodocșii și penticostalii, peste 80%, în județul Arad

Conform Recensământului Populației și Locuințelor din 2021, publicat de Institutul Național de Statistică, structura confesională a județului Arad se prezintă, pe baza declarațiilor a 365.600 de persoane (din totalul populației rezidente de 410.143), astfel: ortodoxă: 73,1%, penticostală: 9,2%, romano-catolică: 7,5%, baptistă: 3,4%, alte religii: 6,8%.

De remarcat este faptul că, față de recensământul anterior din 2011, confesiunea penticostală a devenit a doua ca pondere în județ, depășind romano-catolicii. Această schimbare reflectă dinamica confesională a regiunii în ultimul deceniu și poate justifica, dincolo de radicalizarea ortodoxismului, și o parte din antivaccinismul local.

Datele menționate mai sus se referă doar la persoanele care și-au declarat religia în mod voluntar.

Din totalul populației rezidente de 410.143 persoane, informațiile privind etnia sunt disponibile pentru 368.800 de persoane, potrivit celui mai recent recensământ. Distribuția etnică în județul Arad este următoarea: români – 317.713 persoane (86,1%), maghiari – 25.731 persoane (7,0%), romi – 16.747 persoane (4,5%), slovaci – 3.310 persoane (0,9%), germani, ucraineni, sârbi etc. – 5.341 persoane (1,5%).

Statisticile cu care ne facem de rușine?

În pandemie, România a avut, după Bulgaria, cea mai mică rată de acoperire vaccinală și cea mai mare mortalitate evitabilă. Acum, România a devenit subiect de presă și studiu de caz, în condițiile în care înregistrează 85% din totalul cazurilor de rujeolă raportate la nivel european.

Potrivit dr. Mihaela Surpat, medic epidemiolog în cadrul DSP Arad, Aradul are peste 200 de medici de familie vacciniști. Există și medici care nu vaccinează împotriva rujeolei și rubeolei, dar în cele mai multe cazuri motivul este că aceștia nu au copii pe lista lor.

Gândită din punct de vedere social și comunitar, vaccinarea este de fapt și un scut în jurul celor vulnerabili, care, dacă fac o astfel de boală, este mult mai probabil să dezvolte forme grave. Trebuie menționat că există un procent de aproximativ 1-2% dintre copii care nu au indicație de vaccinare ROR. Potrivit epidemiologului, vaccinul ROR are puține efecte adverse, cel mai des întâlnit fiind o ușoară roșeață în zona în care a fost administrat vaccinul, care poate dura câteva zile.

Vaccinul ROR (anti-rujeolă, oreion și rubeolă) se administrează la un an – prima doză și la cinci ani – a doua doză. Potrivit statisticilor DSP, Aradul stă mai bine decât indică datele cuprinse în studiul publicat săptămâna trecută.

Acoperirea vaccinală ROR, potrivit datelor furnizate de DSP și valabile pentru luna februarie 2025, pentru cei vaccinați la timp, la un an, era de 42,49%, iar pentru a doua doză, cea administrată la cinci ani, de 56,28%.

Mai jos, puteți vedea datele transmise INSP  de către  DSP Arad. date valabile pentru luna februarie 2025:

România nu stă prost doar la vaccinarea ROR, ci are, de exemplu, o acoperire vaccinală la papilomavirus foarte mică, fapt care explică și cea mai mare incidență și mortalitate de cancer de col uterin din Europa.

Aradul stă prost, chiar dacă nu la fel de prost precum în cazul vaccinurilor ROR, și la celelalte tipuri de vaccinuri, cu o singură excepție: cele care se administrează la Maternitate, imediat după naștere (BCG și Hepatita B), cu o rată de vaccinare de peste 80%.

Antivaccinarea, în top 10 riscuri globale la adresa umanității

Organizația Mondială a Sănătății a inclus antivaccinismul în top 10 cauze de îngrijorare la nivel global.
Medicii spun că rujeola a crescut consumul de antibiotice, datorită pneumopatiilor asociate, de 5-6 ori, la nivel pediatric. Lipsa de vaccinare antigripală la nivel acoperitor și creșterea spectaculoasă a cazurilor de gripă duc, spun specialiștii, la creșterea consumului de antibiotice și, în consecință, la antibiorezistență.

Pe scurt, în viitor se va muri, spun specialiștii, de la un abces la dinte sau de la o otită, pentru că antibioticele nu vor mai face față. Nu vor mai exista antibiotice care să poată trata infecții banale. În justificarea lor, specialiștii amintesc și faptul că infecțiile nosocomiale ucid deja sute de mii de oameni, anual, în Europa.

Mesajele transmise însă de medici în spitale, în cabinete și prin intermediul caravanelor medicale nu mai reușesc să-i convingă pe români, care preferă, în locul specialiștilor, sfaturi medicale din alte zone: fie din cea religioasă, fie din cea politică, fie de la influenceri sau doctori antivacciniști. În încercarea de a recredibiliza specialiștii, parte dintre responsabilii din România caută soluții în afară.

Un exemplu ar putea fi cel din Germania, amintit de Adrian Wiener, unde există o entitate decuplată de guvern, care comunică pe teme de sănătate tocmai pentru a nu fi supusă variațiilor de încredere din sfera politică.

Comisia Europeană vorbește și ea acum despre crearea unei entități de acest gen, cât mai decuplată de politică, care să-și câștige în timp credibilitatea și care să informeze pe teme de sănătate.

Victimele rujeolei: 160.000 de copii anual

Potrivit site-ului Regina Maria, rujeola nu este o simplă boală a copilăriei. „Rujeola, sau pojarul, este o infecție virală foarte contagioasă, care apare sub forma unei erupții cutanate și are simptome asemănătoare cu cele ale răcelii. Boala este cauzată de Morbillivirus, din familia Paramyxoviridae, și se transmite pe cale aeriană, prin tuse sau strănut.

Virusul rujeolic poate supraviețui până la două ore pe diferite suprafețe sau în aer și poate infecta 90% dintre persoanele susceptibile. Înainte de apariția vaccinului împotriva rujeolei, boala afecta aproape fiecare persoană în copilărie.

Deși imunizarea a redus dramatic incidența rujeolei în Europa, boala continuă să provoace focare frecvente în comunitățile de copii nevaccinați. La nivel global, rujeola rămâne o cauză principală de deces în rândul copiilor, estimându-se că aproximativ 160.000 de copii mor anual din cauza complicațiilor bolii, informează experții Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC – European Centre for Disease Prevention and Control).”

Tot potrivit site-ului Regina Maria, rujeola poate afecta pe oricine, însă riscul de a dezvolta boala este crescut pentru persoanele nevaccinate, cele neimunizate care călătoresc în țări în curs de dezvoltare, unde rujeola este mai frecventă, precum și pentru persoanele cu deficit de vitamina A.

Care sunt efectele adverse vehiculate de antivacciniști?

Vaccinul ROR (rujeolă–oreion–rubeolă) este unul dintre subiectele preferate ale antivacciniștilor, mai ales în contextul în care secretarul de stat pentru Sănătate al SUA, Robert F. Kennedy Jr., este un cunoscut antivaccinist. Poziția sa față de vaccinuri s-a schimbat însă în ultimele săptămâni.

Potrivit antivacciniștilor, principalul efect advers ar fi autismul — cea mai răspândită și cunoscută afirmație falsă, care își are originea într-un studiu publicat în 1998 de Andrew Wakefield. Acest studiu sugera o legătură între vaccinul ROR și autism.
Studiul a fost ulterior retras și complet discreditat, din cauza erorilor metodologice, a conflictelor de interese și a falsificării datelor.

Pe lista efectelor adverse vehiculate de antivacciniști se mai regăsesc bolile autoimune — precum diabetul de tip 1, artrita juvenilă, lupusul — dar și probleme neurologice, convulsii febrile sau encefalită.

Medicii susțin însă că, în general, reacțiile adverse la vaccin sunt minore: febră, erupții cutanate ușoare, durere la locul injectării, umflături sau sensibilitate.

Reprezentanții DSP Arad afirmă că, la nivelul județului, nu a fost consemnat niciun caz de vaccinare ROR asociat cu apariția autismului.
„La Arad, nu am auzit de niciun coleg epidemiolog care să fi avut un caz în care, după vaccinarea ROR, copilul să fi dezvoltat autism. Nici despre alte efecte adverse nu am cunoștință. Există, într-adevăr, o contraindicație la vaccinare, dacă copilul este febril”, au transmis aceștia.

Citeşte şi:

Aradul – pe ultimul loc în ţară la vaccinarea ROR. Doar 31% dintre copii sunt vaccinaţi împotriva rujeolei