Sotheby’s International Realty România, agenție imobiliară de prestigiu, a publicat un anunț de vânzare pentru Conacul Daniel din Drauț, județul Arad, suma cerută de proprietarii actuali fiind de 800.000 euro.

Potrivit anunțului, conacul are 1.300 metri pătrați (4 camere și 3 băi), fiind amplasat pe un teren de 5,8 hectare.

„Un conac elegant pe un singur nivel și care impresionează prin amprenta la sol – o lamă lungă în stânga și dreapta unei intrări tip peron cu stâlpi simpli, robuști și eleganți. Atrag atenția și ferestrele cu obloane din lemn natur profilate pe zidăria albă, ca și elementele decorative neoclasice simple care conferă o monumentalitate la scară mică ce nu are nevoie de verticalitate. Luminat de soarele de vară, cu o terasă-foișor din lemn ca o broderie și pavaj rafinat, el amintește puțin de conacele din coloniile franceze. Perpendicular pe drum, cu o curte mai mult decât generoasă la cele aproape 6 hectare ale sale, conacul se pretează unei folosințe în ton cu cerințele epocii în care trăim; el poate deveni reședința privată, unitate turistică, centru cultural, restaurant sau dezvoltare agricolă. Localitatea Drauț, al cărui nume a suscitat interesul cercetătorilor (o teorie spune că ar veni de la șoimarii regali care pe la 1270 erau numiți Drawc) face parte din comuna arădeană Târnova și este situată în centrul județului, la 60 km de orașul Arad”, se arată în anunțul imobiliar.

Anunțul de pe site-ul Sotheby’s nu conține informații esențiale despre istoria conacului, însă din Monografia „Aradvármegye és Arad szabad királyi város monographiája” aflăm câteva referiri interesante despre familia după care poartă numele conacul.

Conacul Daniel din Drauț este legat de familia nobiliară Dániel, înnobilată în anul 1725, a cărei capelă încă există în localitate. La începutul secolului al XIX-lea, Dániel Lukács a achiziționat domenii în Drauț și Dud pentru fiii săi (Jenő, József și Károly), printr-un testament din 10 ianuarie 1816. Proprietățile au fost atribuite oficial în anul 1820, plătite integral până în 1822 și au intrat efectiv în posesia familiei în 1823. În acest context se conturează și existența conacului ca reședință și centru administrativ al domeniului.

Perioada care a urmat a fost marcată de tensiuni sociale, generate de schimbările din structura proprietății și de recrutările forțate, care au dus la conflicte locale și acte de rezistență. În contextul Revoluției de la 1848, diferite documente ale epocii amintesc fuga tinerilor sprijiniți de comunitate și evenimente violente îndreptate împotriva reprezentanților moșierului.

Astăzi, conacul rămâne un martor al acestor transformări istorice și este scos la vânzare, oferind o rară ocazie de a readuce la viață un fragment din istoria locală a județului Arad.

Citește și:

Primăria va vinde un spațiu din centrul Aradului către Uniunea Bulgară, pentru suma de 49.000 euro