Grupul parlamentar PNL din Camera Deputaților a organizat ieri o dezbatere pe marginea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.53/2003 – Codul muncii (PL-x nr. 577/2015). Dezbaterea a avut ca obiectiv prezentarea şi discutarea propunerilor incluse în proiectul de lege şi atragerea unui consens larg asupra oportunităţii şi eficacităţii acestora în raport cu nevoile acute ale pieţei muncii din România.

Dezbaterea a reunit reprezentanți ai mediului politic, ai Camerelor de comerţ din România şi ai mediului de afaceri.

“Am iniţiat această dezbatere deoarece ne dorim în primul rând ca orice decizie asupra proiectului de lege pus în discuţie să aibă la bază o largă consultare publică. Având în vedere că este vorba de un amplu proiect de modificare a Codului Muncii, vom chema la masa discuţiilor toate părţile implicate. Am început astăzi cu reprezentanţii patronatelor. Codul Muncii din 2011 a generat progrese incontestabile pentru piața muncii în România. Raportul de evaluare al FMI din septembrie 2013 susţine că noul Cod al Muncii a îmbunătăţit în mod semnificativ funcţionarea pieţei muncii, iar contractele pe durată determinată au contribuit la creşterea gradului de ocupare, acestea crescând de la 6% din totalul contractelor active la finele lunii iunie 2011, la 9% la finele lunii iunie 2013. O mare parte din reprezentanţii mediului privat din România au susţinut că acest proiect poate pune o frână serioasă dinamizării pieţei muncii de după 2011”, a declarat Claudia Boghicevici.

“În România avem o rată de ocupare de 64%, sub media europeană. Prin urmare, principala problemă în domeniul muncii rămâne nevoia de locuri de muncă. Iar pentru ca aceasta să fie depăşită, piaţa muncii are nevoie în continuare de un cadru legislativ care să îi garanteze flexibilitate şi un echilibru între drepturile angajaţilor şi opţiunile angajatorilor. Reglementarea telemuncii este una din propunerile de perspectivă în acest sens. Una din cele mai criticate măsuri de către cei prezenţi a fost reintroducerea contractului colectiv de muncă şi stabilirea obiectivelor de performanţă prin negociere colectivă. De asemenea, prevederile din propunerea legislativă care vizează contractele de muncă pe perioadă determinată, recuperarea doar în instanţă a prejudiciului cauzat de salariat, interzicerea utilizării neîndeplinirii obiectivelor de performanţă ca şi criteriu pentru concediere, precum şi birocratizarea posibilităţii de modificare a CIM pot genera în opinia patronatelor efecte negative pe piaţa muncii. În ceea ce priveşte reglementările referitoare la salarizare, munca la domiciliu/telemunca, concediul de odihnă, PNL consideră că acestea sunt propuneri de perspectivă şi pot reprezenta baza unei negocieri tripartite cu implicarea sindicatelor şi a patronatelor”, a mai adăugat Claudia Boghicevici.