În urma unor așa zise reforme, situația Sistemului public de Sănătate este în prezent una extrem de vulnerabilă: cu investiții la minim istoric, fragmentat, sub normat cu personal, cu condiții hoteliere pe alocuri insalubre, cu dotări necorespunzătoare. Vulnerabilitatea practicii medicale într-un astfel de sistem devine astfel cauza principală a deșertificării medicale.

În iunie 2017 a fost adoptată de către Parlament Legea Salarizării Unitare – un instrument juridic care se dorea a ierarhiza veniturile în sectorul public, în funcție de importanța socială a muncii prestate. Își propunea să nu creeze inechități în cadru familiilor ocupaționale și să amelioreze disparități acumulate în ani de iresponsabilitate bugetară. Legea nu a fost negociată transparent cu sindicatele și a creat, din păcate, multe alte asimetrii. Primii care au beneficiat de creștere salarială au fost cei din administrația centrală și locală – parlamentari, primari și funcționari publici,

Medicilor li se promiteau creșteri salariale consistente începând cu 1 ianuarie 2018; de fapt, promisiunile electorale ale PSD făceau referire la ”Impozit 0 pe venit pentru medici și salarii ca în vest”. Era adresată astfel o problemă de securitate națională – deșertificarea medicală, prin plecarea a peste 40.000 de medici din România. În schimb, multe categorii de personal din Sănătate, farmaciști, psihologi, kineto-terapeuți, biologi, chimiști și chiar medicii de familie rămâneau cu venituri mici, inadecvate creându-se gradiente inacceptabile, frustrări și nemulțumiri, chiar umilințe, în cadrul Sistemului de Sănătate.

Ce s-a ales de triumfalismul promisiunilor făcute medicilor? În primul rând creșterea salarială s-a amânat pentru martie 2018. ”Revoluția fiscală”, prin trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat a ridicat nivelul contribuțiilor de la 32,5% la 45%, astfel că, acea creștere promisă va fi impozitată și mai copios. Legea Salarizării Unitare mărea săptămâna de lucru pentru medici, de la 35 de ore la 48. Plata gărzilor, care reprezintă muncă suplimentară, rămâne la tariful orar de dinaintea creșterii, astfel că pentru același loc de muncă, același medic, prestând aceeași activitate – cea de la funcția de bază – va fi retribuit diferențiat: un tarif orar până la orele 14 și un alt tarif orar pentru munca suplimentară din gărzi. Sporurile nu mai pot depăși cumulate 30% din masa salarială, astfel că vor scădea drastic. Efectul net al paradei electoraliste a PSD/ALDE referitoare la medici a fost de expunere a acestora ca o castă privilegiată, invidie și atitudine depreciativă din partea opiniei publice.

Adrian Wiener, senator USR Arad: ”În septembrie 2017 am lansat o inițiativă legislativă de modificare a prevederilor aberante privitoare la săptămâna de lucru a medicilor de 48 de ore. Codul Muncii stabilește o limită maximă de 40 de ore pentru toți angajații din România, iar pentru medici există Ordin de Ministru cu normare derogatorie de 35 de ore. Inițial, legea a fost respinsă în Senat dar mai apoi textul legii este preluat într-o Ordonanță de Urgență și este votat în Camera Deputaților. O mică victorie într-o luptă imensă cu un ansamblu politic inert și iresponsabil. Sunt mândru să fi reușit să fac ceva pentru medicii din această țară.”