joi, 25 iulie, 2024

Special Arad Logo

    CJA îl omagiează pe scriitorul și jurnalistul Puskel Péter, la aniversarea a 50 de ani de activitate

    de Special Arad | 12 aprilie 2018, 1:28 PM | Cultură

    7

    Vineri, de la ora 14, Consiliul Județean Arad îl sărbătorește pe unul dintre cei mai prolifici și longevivi publiciști arădeni, Puskel Péter, la aniversarea a 50 de ani de activitate. Evenimentul are loc în Sala Festivă a Consiliului Județean.

    „Vă așteptăm în număr cât mai mare să sărbătorim împreună această personalitate a Aradului, istoric local, jurnalist de presă scrisă și de televiziune, dascăl, activist civic pentru valorile Aradului!”, anunță Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad, pe pagina personală de Facebook.

    Puskel Péter este scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor Români – filiala Arad (a publicat șapte cărți literar-istorice) și jurnalist (s-a angajat în 1968 la ziarul Vörös Lobogó, ca redactor al rubricii Cultură-Educație și activează și astăzi ca editorialist la același ziar – redenumit Nyugati Jelen). A fost și profesor între anii 1964 – 1968 în comuna Dorobanți.

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. Trăiască prietenia PNL-UDMR, baza hegemoniei falcionkiste la conducerea CJA și Primăriei Arad. De restul, ce să zic? Puskel e cunoscut în mediile ungurești, dar are contribuții minore pe planul culturii române. Este un tip care n-a prea deranjat pe nimeni, a slujit comunismul, apoi s-a democratizat și a promovat imaginea și interesele ungurești, sub cupola de sticlă a culturii.

      0 voturi
      +1
      -1
      • Aveti dreptate in multe in legatura cu Puskel, dar gresiti esential privind perceptia culturii.
        Adica cultura maghiara nu este parte integranta a culturii aradene? Sau, cum ar veni, impartim cultura in romaneasca, ungureasca, nemteasca, evreiasca, sarbeasca, slovaca, bulgareasca, tiganeasca si noi recompensam doar pe cei care o fac pe aia romaneascä?
        V-ati pus vreodata intrebarea, ce ar mai ramane din Arad daca ati indeparta toate elementele culturale care nu au fosr create de romani?
        Sau nu va place salamul de Nadlac, painea de Pecica sau verdeturile din Neu-Arad?
        Normal ar fi sa acceptati ca exista o cultura a Aradului – din pacate, cam in paragina mai nou – creata de foarte multe etnii si influente, in care de o suta de ani cea romaneasca a devenit dominanta. Adica, da, nu este nicio rusine, Aradul este multicultural…

        0 voturi
        +1
        -1
      • Unde este acea linie de demarcație foarte clară între „cultura românească” și prezum, „Cealată, neromânească”?
        Doar ce vine de la Bucale, Moldova și Oltenia (că de Dobrogea să nu mai vorbim) este cultură „românească”?

        Bănui din nou acea poziție atât de șovină și politicianistă, ce predomină printre mult prea mulți cetățeni ai teritoriului numit azi România, că neapărat există doar două taber, NOI și Restul, ce neapărat avem poziții antagoniste. 🙂
        Dacă trăiați și creșteați în „Aradul meu”, probabil că aseară ați fi fost la vernisajul doamnei Eva Györffy. Înclin să cred că nu știți cine este și totuși vă dați cu presupusul despre oameni de cultură arădeni.

        Că există o cultură a propagandelor de partid de la putere?! Oh Da!
        Doar că cei ce sunt interesați de cultură arădeană, nu o savurează doar pe aceea. 🙂

        0 voturi
        +1
        -1
    2. Cultura românească în Arad a fost făcută în condiții de cvasiilegalitate. Că tot vorbim aici de un jurnalist, știți câți ziariști și scriitori români (din Arad, nu mitici) au fost amendați, arestați, condamnați de autoritățile austro-ungare? Câte ziare și reviste românești au fost amendate, suspendate sau chiar interzise? Pe când autorii maghiari erau stipendiați de stat. N-are rost să vorbim aici și acum despre realitățile culturale ale Aradului, pe care românii – până la 1918 – le făceau în condiții vitrege. Puteți să ziceți că sunt șovin, neeuropean, antidemocratic (ba, mai rău, taliban pesedist sau vătrist), dar nu puteți nega că românii au fost obstrucționați sistematic, iar maghiarii au beneficiat de toate facilitățile. Adică mie îmi leagă mâinile, iar ție îți dă stilou și hârtie, apoi tu te lauzi că ai produs cultură scrisă, iar eu doar folclor oral. Sine ira et studio, monșerilor!

      --1 voturi
      +1
      -1
      • O fi cum ziceți. Dar la ce vă referiți? La Aradul dinainte de 1918???
        Tot nu putem privi la ce avem de ceea ce nu am avut acum 100 de ani? 🙂 Asta doar așa, să avem pe cine învinovății, … din invidie???
        Stimate domn. cultură sa făcut și după 1918 … și se face și în zilele astea pe care le trăim. 100 de ani de cultură arădeană, produsă de oamenii Aradului indiferent de limba maternă vorbită acasă. Cot la cot și emoționați de actul cultural indiferent că îi chema Laios, Wolgang, Gheorghe, Dragan, …etc.
        Terminați cu prostiile astea și nu mai alimentați un conflict inexistent, decât în mintea manipulativă a unor paranoizi obsedați de a pune mâna pe puterea politică. Este plictisitor pentru noi și dumneavoastră, vă dăunează la sănătate să fiți mereu încruntat și cu dinții încleștați. Parol! 🙂

        0 voturi
        +1
        -1
      • Problema nu este asta, ci usurinta cu care facem afirmatii rupte din context, bazate nu pe lucrarile istoricilor advarati, ci a propagandistilor dintotdeauna.
        Cultura romana nu s-a facut in ilegalitate niciodata pe aceste meleaguri. Responsabilitatea ungurilor este relativ redusa si tine de tendintele de asimilare pe parcursul a cincizeci de ani, intre 1867-1918. Inainte de asta, responsabili pt politica din zona noastra au fost imperialii, cei care au controlat politic Ardealul după scoaterea turcilor din jurul anului 1700.
        În 1918 erau mai multe scoli romanesti în Ardeal decat in tot Regatul Vechi, fara sa mai vorbim ca primele scoli romanesti de acolo au fost fondate de romani ardeleni, Scoala Ardeleana fiind creuzetul romanismului modern, nascut in Ardeal.
        Prima scoala pedagogica romanească a fost infiintata chiar la Arad, orasul devenind in perioada maghiara o capitala a romanismului cu toate ca populatia sa era formata pe atunci preponderent din nemti, unguri, evrei de limba maghiara, sarbi. De altfel, prima biserica din Arad nu este ungurească, ci cea sarbeasca ortodoxa.
        In schimb, in 1989 in Arad, la pe atunci 20 de mii de unguri in oras, nu mai exista nici macar un liceu maghiar, doar clase de predare in maghiara pe la cateva licee romanesti. Desigur, comunismul national ceausist este responsabil pentru asta, fiindca in cadrele societatii burgheze tendintele de asimilare sunt limitate de legile care sunt cat de cat respectate.
        Sine ira et studio, dezvoltati un discurs tipic celor care cunosc istoria doar de la televizor sau din publicatii gen Flacara sau Saptamana, mai nou faramitate in nenumarate bloguri si site-uri obscure si care traiesc din exploatarea acestui sentiment vetust, o adevarata bariera in calea integrarii noastre autentice in Europa.
        Si sa nu credeti ca ma refer doar la români, fenomenul este prezent si la maghiari, victoria de acum a Fideszului in Ungaria fiind un rezultat al acestei sensibilitati de secol XIX manipulat pervers de propaganda moderna de partid.

        0 voturi
        +1
        -1
    3. Vorbim degeaba. Nu ne vom putea clinti unii pe alți din stereotipiile în care suntem cantonați, având fiecare argumente cu care să ne susținem poziția. Toți știm că trăim într-un Arad paralel (nu în sens mafiot, subversiv sau interlop – deși există și așa ceva!) ci politic, administrativ, cultural, etnic, religios. Luați la puricat toate aceste aspecte și o să vedeți că 99% am dreptate. Să fiți sănătoși cu toții!

      0 voturi
      +1
      -1

    Scrie un comentariu

    5 + 7 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.