N-ar fi politica politică dacă nu ne-ar da pe tavă spectacole ieftine și palme imaginare, că doar toată lumea din țara asta știe că politica-i o cu… cucoană simpatică! Dar ce e cu adevărat savuros la noi în oraș e când avem parte de show-uri de acest gen cu personaje nu din partide opuse, cum se întâmplă de regulă, ci tocmai din același partid. Povestea nu e nouă, deja oricine – oricât de puțin – are obiceiul să urmărească ce se întâmplă în partidul suprem al orașului observă că ceva-i bai acolo, s-au format două trupe vesele care aruncă cu praștii verbale ori de câte ori au ocazia, fie subtil, fie pe față. Vorbim de dualitatea B&B: team Bîlcea & team Bibi, fiecare lovindu-se cu pumnii în piept să ne demonstreze că iubește mai mult Aradul.

Ar fi fost o zi mohorâtă de joi, care ne face să fim triști că s-a dus vara, dacă nu am fi avut norocul cu două conferințe de presă: una la sediul PNL de la ora 11 și una la sediul PNL2, adică la Primărie, de la ora 12. Luați-vă mai întâi popcornul și apoi haideți să citiți cea mai nouă tură de-a „adevăr și provocare” lansată de domnul Bîlcea către domnul Bibarț, mereu pe partea de „provocare” și mai puțin partea de „adevăr”, la fel ca în multe alte cazuri.

„Îi arunc mănușa!”, a ales deputatul să-l provoace pe primar, Cetatea Aradului fiind subiectul nefericit care a căzut la mijloc. În conferința de partid de la 11, Sergiu Bîlcea a constatat că de luni de zile nu a mai văzut nicio mișcare la cetate, pe această cale indicând ca vinovată Primăria, care nu se mișcă destul de repede.. În ce direcție ar fi trebuit să se miște, ce soluții sunt la orizont, n-a mai spus, ci doar i-a lansat obiectul vestimentar, în semn de supărare.

Pe frontul de vest, în Primărie, s-au discutat alte cele, dar întrebat fiind ce părere are de criticile primite tocmai de la un coleg de partid, Călin Bibarț a zâmbit galeș și a spus că vrea ca discuția să fie în afara sferei politice, ignorând proveniența provocării și răspunzând general „către toate partidele care au ceva de comentat” (parafrazare) că deși de mulți ani lucrurile au stagnat la Cetatea Aradului, în această iarnă s-a reușit primul lucru cu adevărat important: dobândirea în CF a dreptului de proprietate pentru Municipiul Arad, liber de sarcini – o condiție absolută pentru a putea să se facă orice cerere de finanțare în vederea vreunei investiții acolo. Liberă de sarcini și nu prea, am adăuga noi, întrucât mai există problema armatei, care e în continuare acolo și care așteaptă – așa cum prevede protocolul semnat între MApN și municipalitate încă din 2010, să primească „căsuță nouă” la Cazarma din Gai, acțiune pentru care chiar n-am văzut mișcat vreun deget. Bibarț ne-a explicat și acest impediment, afirmând că în ultima perioadă au avut loc negocieri intense cu Ministerul Apărării, prin care a încercat să găsească variante. Cazarma din Gai ar fi o investiție prea scumpă pentru Primărie, dar se tot caută variante care să mulțumească ambele părți.

Bibarț nu știe de nicio axă de finanțare, deși ar fi una 

Pe lângă acest impediment, chiar dacă s-ar ajunge la un consens și s-ar putea stabili doar o parte din cetate în care să mai stea armata, iar restul să fie disponibilă pentru investiții, problema cea mai mare – a explicat Bibarț – este că la ora actuală încă nu există nicio axă de finanțare pentru astfel de investiții din partea Uniunii Europene. Chiar dacă ar încerca să aplice pe bucăți, de exemplu, un proiect pentru reabilitarea Bisericii Franciscane, altul pe spațiul verde etc, momentan nu au fost publicate astfel de ghiduri ca Primăria să poată măcar să înceapă să pregătească documentele necesare solicitării acestor fonduri.

Pe de altă parte, despre posibile finanțări, ADR Vest ne-a informat, când solicitasem informații pentru o investiție tot pe monumente istorice, anume interiorul Teatrului Clasic „Ioan Slavici” din Arad, că vor exista finanțări prin POR Vest 2021-2027 pentru monumente istorice, în cadrul Obiectivului de Politică 5, Prioritatea 7 – O regiune mai aproape de cetățeni, Obiectivul specific « e(i)». Pe această axă, ar putea fi finanțate „obiective de patrimoniu cultural din mediul urban, Clasa A, incluse în rute/circuite/trasee turistice tematice și care generează un impact economic semnificativ la nivel local; infrastructuri culturale publice din mediul urban”, ne spunea ADR Vest, însă programul și primele apeluri ar urma să fie lansate „cândva” în a doua jumătate a acestui an.

Totuși, Bibarț afirmă că doar „speră” la finanțare deocamdată, iar ca „provocarea” să nu rămână fără vreun răspuns, evident că a lansat la rândul lui o altă provocare subtilă „parlamentarilor din Arad”, pe care îi îndeamnă să convingă Guvernul să își onoreze promisiunea pe care ar fi dat-o Aradului, că va face tot posibilul să contribuie cu bani pentru realizarea acestei mai mult decât costisitoare investiții, fie din bani guvernamentali, fie prin identificarea unei alte surse de finanțare.

Subiectul Cetății Aradului a fost astfel scos ca hainele acelea de la naftalină, să se scuture puțin, să primească aer, iar apoi să poată fi băgate iar în dulapul din spate, că niciodată nu știi când o să ai nevoie de ele. Noi așteptăm, poate nepoții noștri vor avea nevoie și vor putea folosi măcar ei spațiul generos și încărcat de istorie din cetate. Până atunci, la cât mai multe jocuri și amuzamente politice, măcar să nu ne plictisim!