Fără ideologii care se termină cu -ism, suntem catolici!, economia trebuie să fie morală și problemele complexe au nevoie de soluții complexe. Sunt cele trei propoziții care rezumă ce crede de fapt Papa Francisc despre capitalism. Însă două aparțin predecesorilor săi, deci Francisc le datorează mult și nu, nu este vorba de bani.

Primit mai degrabă cu ostilitate de mediul politic american, Papa Francisc deranjează deja multă lume prin campaniile pe care le duce împotriva sărăciei și a schimbărilor climatice. Criticii și-ar dori ca Papa să renunțe la economie și să se rezume la teologie. De fapt ceea ce crede Papa despre economia de piață poate fi rezumat în trei propoziții.

Fără ideologii care se termină în -ism-uri!

Atunci când capitalismul se definește prin inițative care stimulează creativitatea și își asumă responsabilitatea pentru consecințele faptelor atunci răspunsul este sigur afirmativ. Papa Ioan Paul al II-lea s-a întrebat în 1991, o dată cu pătrunderea economiilor de piață în Europa după căderea comunismului, dacă este bun capitalismul. Răspunsul este evident complex. Dar dacă capitalismul este susținut de neobositul interes personal și nu reușește să ajute pe toată lumea, adică să protejeze libertatea totală omului, atunci capitalismul nu prea e bun. Cheia este să obții una fără cealată.

Economia trebuie să fie morală.

Papa Benedict al XVI-lea spunea în 2009 că este bine ca oamenii să înțeleagă că a cumpăra este și o decizie morală, nu doar una economică.

Este o țintă ambițioasă, comentează acum cei de la Bloomberg. Dar dacă toată lumea ar trebui să ia în calcul implicațiile morale ale fiecărui lucru ce trebuie făcut, tot timpul, atunci nimeni nu ar mai face nimic.

Cu toate acestea ideea de responsabilitate socială a ajuns până la vârful celor mai mari companii din lume. Dar este folosită ca instrument de PR.

A treia idee ce definește viziunea Vaticanului asupra economiei mondiale este că problemele complexe au nevoie de soluții complexe.

Îi aparține chiar lui Papa Francisc.

Să recapitulăm: dacă este adevărat că Vaticanul susține capitalismul ca o forță creativă după cum scria Papa Ioan Paul al II-lea, dacă fiecare decizie de afaceri ar trebui să fie morală, după cum a scris Papa Benedict al XVI-lea… și dacă un miliard de oameni trăiesc cu mai puțin de un dolar pe zi… atunci ca să rezolvăm marile îngrijorări morale ale Vaticanului comportamentul economic la scară mondială ar trebuie să se schimbe. Și mai e ceva… schimbările climatice sunt cauzate de industrie, deci de economie.

Dar rămâne o întrebare: Cum pot piețele, recunoscute pentru puterea lor de a schimba lumea, să rezolve exact problemele create chiar de ele?

Analiza celor de la Bloomberg se încheie cu concluzia că încă nu există un Papă care să poate răspunde ușor la această întrebare