Ilie Bolojan critică modul în care se face management în unele companii sau regii de stat, el arătând că unii dintre directori se comportă precum nişte sindicalişti, iar în acest fel s-a ajuns ca sume mari de bani să fie alocate pentru prime, salarii sau alte beneficii în societăţi care, altfel, înregistrează pierderi, scrie adevărul.ro.

„Romsilva este un exemplu în care, pe fondul unor conduceri care în loc să înţeleagă că au o responsabilitate de a gestiona corect banii, s-a întâmplat ca ei să fie practic un fel de lideri de sindicat şi manageri, ceea ce nu prea este posibil în condiţii normale.

Cred că şi la această regie, ca în multe alte locuri, este nevoie de o restructurare, de o reorganizare, având în vedere că mare parte din regiile judeţene sunt pe pierdere. Este o situaţie aberantă să ai armate de angajaţi care în fiecare an trebuie subvenţionaţi şi practic, dacă te uiţi ce fac pe acolo, s-ar putea să constaţi că nu îşi justifică existenţa, sau board-uri de conducere supradimensionate, cu drepturi supradimensionate. (…) Este un exemplu (Romsilva – n.r.), sunt multe alte exemple şi uneori frustrarea românilor vine şi din această nedreptate pe care o percep, în care oamenii care lucrează în sectorul privat sau în sectorul public, cei mai mulţi oameni normali, se simt nedreptăţiţi când văd că în anumite locuri poţi să beneficiezi de nişte câştiguri foarte mari dar fără să justifici aceste câştiguri prin performanţele tale”, a declarat Ilie Bolojan, astăzi, la Digi 24.

El a criticat faptul că în unele autorităţi de reglementare, precum Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) sau Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) „nivelul de salarizare depăşeşte limitele normale, orice s-ar spune”, iar personalul „poate fi redus destul de mult”.

Bolojan a mai adăugat că e anormal şi ca personalul să primească prime de performanţă în autorităţi care reglementează domenii în care se produc falimente cum au fost cele de pe piaţa asigurărilor RCA.

Acesta mai susţine că şi în instituţii precum Consiliul Concurenţei sau Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) nu este nevoie de 11 oameni cu rangul unui secretar de stat, că numărul acestora poate fi mai mic, „pentru că dacă o decizie este luată corect, nu numărul acestora este determinant, ci claritatea reglementării şi a evaluării”.