Uneori, veridicitatea ororilor războiului este greu de verificat și dovedit, însă este cu atât mai ușoară învinovățirea uneia dintre cele două părți beligerante, respectiv manipularea opiniei publice prin anumite imagini, secvențe filmate ori pur și simplu prin diverse acuzații. De curând (pe 18 noiembrie), Rusia a acuzat forțele ucrainene că au executat un grup de prizonieri ruși în localitatea Makiivka din estul Ucrainei, descriind acțiunea drept o crimă de război. „Uciderea brutală a prizonierilor de război ruși nu este prima și nici singura crimă de război. Este o practică comună în Forțele Armate ale Ucrainei, susținută de regimul de la Kiev și ignorată de patronii săi occidentali”, a scris pe Twitter Ministerul rus al Afacerilor Externe, citat de agenția de presă Interfax din Rusia.

Varianta ucrainenilor este însă alta: site-ul de știri militare mil.in.ua scrie că militarii ruși au pretins că se predau, ca unul dintre ei să deschidă apoi focul asupra soldaților ucraineni. Poziția oficială a Parchetului general din Luhansk este aceeași: „imitând predarea în fața Forțelor Armate ale Ucrainei și deschizând focul asupra apărătorilor ucraineni este interzis de dreptul internațional umanitar”, scrie varianta ucraineană a agenției de presă Interfax, precizând că „pe parcursul cercetării preliminare, se vor lua măsuri pentru stabilirea tuturor împrejurărilor acestui eveniment, precum și o evaluare juridică a tuturor participanților acestuia”.

Oficialii ucraineni au anunțat că vor investiga cazul, potrivit Associated Press, „dar este foarte puțin probabil ca fragmentele scurte și editate să arate ceea ce susține Moscova”, a declarat Olha Stefanishyna, vicepremierul Ucrainei.

Printre publicațiile care au încercat să afle ce s-a întâmplat în realitate se numără BBC, site-ul croat faktograf.hr și raskrinkavanje.me din Muntenegru.

Concluzia este însă următoarea: videoclipurile care circulă pe Telegram și pe alte rețele sociale nu dezvăluie suficient de clar în ce circumstanțe au fost uciși soldații ruși.

Around 10 surrendering Russian soldiers were killed after one of them decided to start shooting at the Ukrainian soldiers at the scene.

The Russian soldier feigning surrender clearly didn’t care at all about the lives of his fellow soldiers.pic.twitter.com/vQ2sJAuL9x

— Visegrád 24 (@visegrad24) November 18, 2022

La două zile după apariția în mediul online a filmării, același video a fost distribuit pe contul YouTube al Armatei Ucrainene, dar cu partea de final încetinită și mărită. În acele secvențe, se observă mai bine că un militar îmbrăcat în negru a ieșit de lângă un perete și, aparent, a început să deschidă focul în direcția militarilor ucraineni. La minutul 0:54, în fața sa se observă fum și se aud împușcături, iar în secunda următoare, imaginea filmării este tremurată, cel care filmase încercând să se adăpostească sau să riposteze.

Însă jurnaliștii care au încercat să deslușească ce și cum s-a întâmplat, respectiv dacă fragmentele de informații coincid, nu au reușit să afle mai multe de atât. De exemplu, în afară de cel acuzat că a deschis focul asupra militarilor ucraineni, nu există niciun argument demonstrabil pentru anihilarea celorlalți soldați ruși, care au depus deja armele.

Videoclipul poate fi văzut doar pe YouTube și doar de către cei înregistrați, deoarece conține imagini cu impact emoțional.

BBC a reușit doar să confirme că atât filmările din dronă (apărute în aceeași zi în presa ucraineană), cât și cele de la camera soldatului, „acoperă” același incident și, folosind Google Earth, au putut determina locația incidentului ca fiind într-adevăr în Makiivka. Potrivit însemnelor de pe uniforme, aceștia au mai stabilit că a fost o încercare a Ucrainei de a captura soldați ruși.

Acuzații reciproce de crime de război și declarația lui Medvedev, cu instigare la ură și justificarea biblică a crimei

Acuzațiile ucrainenilor privind crimele de război la adresa rușilor nu sunt întocmai deplasate, având în vedere că Rusia este statul agresor, statul care a invadat Ucraina. Desigur, nici răzbunarea – fie ea și izolată – nu justifică presupusele crime de război.

Mil.in.ua scrie că „în regiunea Lugansk, o unitate rusă a pretins că se predă, dar ulterior a deschis focul împotriva soldaților ucraineni. Dmytro Lubinets, comisarul pentru drepturile omului al Radei Supreme a Ucrainei, a raportat că rușii au comis astfel o crimă de război. În timpul incidentului, unitatea rusă a fost neutralizată”.

Interdicția „perfidiei” este descrisă într-adevăr în Convențiile de la Geneva (Protocol 1/1977), în Articolul 37, „Metode și mijloace de luptă, statutul de combatant și de prizonier de război”: „Este interzisă omorîrea, rănirea sau capturarea unui adversar recurgînd la perfidie. Constituie perfidie actele care fac apel, cu intenţia de înşelare, la buna-credinţă a unui adversar pentru a-l face să creadă că are dreptul să primească sau obligaţia să acorde protecţia prevăzută în regulile dreptului internaţional aplicabil la conflictele armate”. Constituie perfidie „simularea intenţiei de a negocia sub acoperirea steagului de parlamentare sau simularea predării”.

Pe de altă parte, Convențiile de la Geneva interzic în mod expres uciderea și orice altă violență împotriva vieții și a corpului împotriva membrilor „forțelor armate care și-au depus armele”. Oficialul Moscovei susține că soldații căzuți în Makiivka erau exact în acest statut după ce și-au depus armele.

Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Federației Ruse și fost președinte al Rusiei a declarat că soldații ucraineni care ar fi ucis prizonierii de război ruși ar trebui să sufere „pedeapsa pură” sub forma unei pedepse cu moartea, potrivit The Jerusalem Post și site-ului rusesc RBC.ru. „Numai pedeapsa cu moartea este o pedeapsă pură, din motive evidente. Conform principiului «viață pentru viață», cunoscut încă din vremea Vechiului Testament (Levitic, 24:20), <… > cei care împușcă militarii ruși nu trebuie pedepsiți altfel decât prin pedeapsa pură. Chiar dacă durează ani de zile pentru a-i găsi”, a scris Medvedev pe canalul său Telegram.

Declarațiile lui Dmitri Medvedev nu fac altceva, însă, decât să genereze și să intensifice ura față de ucraineni, manipulând astfel opinia publică. Dincolo de implicarea Bisericii Ortodoxe în politica internă și externă a Rusiei, aluzia lui Medvedev la textul biblic este suspectabilă de promovarea intenționată a fanatismului și radicalismului religios. Declarația premierului rus poate fi calificată drept instigare la crimă, justificând acest lucru cu o „învățătură” barbară, sălbatică, veche de mii de ani.

Pe de altă parte, ca un semn al ipocriziei mascate doar selectiv în justițiarism inspirat de Vechiul Testament, Medvedev, Putin sau orice alt oficial rus au negat, în primăvara acestui an, genocidul din localitatea Bucha sau din Borodeanka. Niciunul dintre ei nu a adus argumentul biblic „ochi pentru ochi, dinte pentru dinte și viață pentru viață” atunci când soldații ruși au fost acuzați de asasinarea civililor neînarmați. În schimb, câteva zile la rând, știrile televiziunii de stat din Rusia au fost pline de imagini cu morții din Bucha, ștampilate cu cuvântul „FALS”, potrivit TheIntercept.com.

Mai multe știri false dezmințite, în noua rubrică Special Arad FACT CHECK