Asociația Image and Sound difuzează online două filme mute românești de acum un secol, cu coloana sonoră reimaginată

    de Special Arad | 25 mai 2020, 12:03 PM | Cultură | Film

    0

    Vineri, 29 mai, și sâmbătă, 30 mai, pe www.imageandsound.ro veți avea ocazia să vizionați două filme românești din anii ’20, filme mute în original, dar însoțite de compoziții sonore noi, semnate de Dragoș Mărgineanu, sound artist, sound & light designer la Unteatru București. Este vorba de filmele „Haiducii” (film de aventură din 1929, în regia lui Horia Igiroșanu) și „Manasse” (dramă, 1925, regie: Jean Mihail).

    „Possible Sounds of Early Cinema” este un experiment audiovizual ce are ca obiectiv prezentarea unor titluri de referință ale filmului românesc presonor, însoțită de compoziții sonore semnate de artiști activi pe scena muzicii experimentale contemporane. Acest demers propune atât revizitarea arhivei de film presonore prin imaginarea unui dialog viu, reconstructiv cu trecutul (istoria și, în sens specific, pionieratul cinematografic local) ca strategie artistică de reactivare a interesului, de revalorizare, cât și schimbarea paradigmei de „acompaniament muzical”.

    „Am preferat utilizarea termenului de «ambianță sonoră» pentru a descrie o abordare mai liberă, spre deosebire de «clasica» coloană sonoră ce susține imaginea în mod direct, punctând și accentuând liniile narative, fiind subsumată unui proces riguros de realizare a designului sonor al unui film”, spun organizatorii.

    Proiectul este co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional și inițial trebuia să se desfășoare în lunile aprilie și iunie în București, Iași, Cluj, Timișoara și Brașov, dar ca urmare a restricțiilor impuse pentru a împiedica răspândirea COVID-19, organizatorii au decis mutarea proiecțiilor în online.

    Program

    Vineri, 29 mai, începând cu ora 19:00

    HAIDUCII (film mut, aventură, 1929, regie: Horia Igiroșanu, durată: 113 minute)

    Ambianță sonoră: Dragoș Mărgineanu (sound artist, sound & light designer)

    „Haiducii” este primul – și, deocamdată, unicul – lungmetraj românesc inclus în programul celui mai important festival de film de arhivă din lume, „Il Cinema Ritrovato” de la Bologna (1996). În filmografia lui Horia Igiroșanu, reprezintă episodul median al unei trilogii de aventuri care anticipează cu aproape patru decenii seria de filme locale cu eroi fără de lege din anii ’60-’70; din nefericire, celelalte două filme, „Iancu Jianu” și „Ciocoii”, nu s-au păstrat.

    Horia Igiroşanu (1896 – 1960) – sculptor, producător, regizor, publicist (1923-1927, director la «Clipa» şi «Clipa cinematografică»). Fondator al Asociaţiei «Prietenii cinematografului» (1925), al societăţii de producţie şi difuzare «Clipa Film» (1927), al Academiei libere de artă (1923) și Academiei de mimodramă (1926), menită să pregătească personal specializat pentru producţia de filme. Animator al vieţii cinematografice din anii ’20-’30, el este realizatorul primelor filme românești de aventuri pe fundal istorico-folcloric (filmul cu haiduci fiind considerat „primul gen local” al cinematografului balcanic) și cel care a introdus tradiția serialului, neutilizat până atunci în România („Cinematografiştii 2345”, Bujor T. Rîpeanu, 2013)

    „Nimic din caracteristicile tradiţionalelor filme româneşti, dimpotrivă: o fotografie impecabilă, un decupaj bogat în detalii, plin de ritm şi de viaţă, o interpretare sigură, o punere în scenă corectă şi cu mult simţ artistic, efecte de lumină, cum nu vezi decât în puţine filme străine (…).” (Marcel Blossoms, „Cinema”, 1929)

    Sâmbătă, 30 mai, începând cu ora 19:00

    MANASSE (film mut, dramă, 1925, regie: Jean Mihail, durată: 84 minute)

    Ambianță sonoră: Dragoș Mărgineanu

    „Manasse” este o dramă pe tema intoleranţei religioase, pe fundalul unei povești de dragoste între un creștin-ortodox, Matei Frunză, și o evreică, Lelia, nepoata lui Manasse Cohen.

    Scenariul e semnat de Scarlat Froda (adaptare după piesa omonimă a lui Ronetti-Roman), operator fiind Vasile Gociu.
    Din distribuția filmului fac parte Romald Bulfinski în Manasse, Maria Ciucurescu în Ester, Iosif Kamen în Zelig Șor. Pe jocul acestor trei personaje a fost structurată și concepția regizorală a acestui film, în care un element esențial al conflictului este înfruntarea a două concepții de viață, una patriarhală, vetustă, osificată în tradiții anacronice, și alta, cu elemente liberale, modernă, mult mai umană în esența ei.
    Jean Mihail (1896 – 1963) – regizor de film, scenarist, autorul volumului „Filmul românesc de altădată”, 1963. Absolvent al Conservatorului de Artă Dramatică din București (promoția 1919). Dedicat artei cinematografice, a efectuat călătorii de studiu în Germania și Franța.

    Ucenicie la studiourile cinematografice din Viena. A debutat în 1923, ca regizor secund, cu melodrama berlinezului Alfred Halm, „Țigăncușa de la iatac”. În 1924 a avut loc premiera lungmetrajului său de debut, „Păcat”. În 1925, regizează „Manasse”, considerat „filmul anului”. Urmează numeroase producții, alte eforturi și eșecuri sau proiecte abandonate, dar care au contribuit la dezvoltarea filmului românesc în fiecare dintre etapele sale, din anii filmului mut până în anii ’60, realizând deopotrivă film documentar şi film de ficțiune, comedie şi dramă, ecranizări sau filme după scenarii originale.

    De menționat, premiul obţinut cu documentarul „Rapsodia rustică” la Festivalul Internaţional al Filmului de la Cannes, în 1946.(”Istoria filmului românesc 1897-2017”, Călin Căliman, 2000).

    Dragoș Mărgineanu (n. 1988) – sound artist, sound & light designer (Unteatru), cu studii în Sound Arts & Design la University of the Arts London și Arta Sunetului de Film la UNATC I.L. Caragiale. Are o bogată colaborare în domeniul designului de sunet și lumină de teatru: Pescărușul – regia Andrei Șerban, Unteatru 2018; Eine Kleine NachtMusik – regia Gigi Căciuleanu, Unteatru 2017; Hughie – regia Alexa Visarion, Unteatru 2016; Singularity – regia Mariana Cămărășan, Teatrul de Artă 2017 etc. Interesul său major este explorarea relațiilor între planul sonor și cel vizual, folosindu-se de diverse tehnici și instrumente, de la compoziție clasică la improvizație electronică, fotografie și bricolaj. Dragoș Mărgineanu a creat ambianța sonoră pentru proiecția filmelor mute din cadrul evenimentului „Retrospecţii. Filme din Interbelic” (2018). Artistul fost selectat la primele două ediții ale Re-GENERATOR. Micro-festival de arte performative, organizat de Teatru Fix (Iași, 2019).

    Coordonator proiect: Emilian Mărgărit.
    Asistent proiect: Ionut Tudor.
    Consultant de film: Mihai Fulger.
    Identitate vizuală & comunicare: Elena Dobîndă.
    Organizator: Image and Sound.
    Cu sprijinul: Cinemateca Română.

    Distribuie articolul

    Scrie un comentariu

    1 + 6 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.

    Acest site folosește cookies. Prin navigarea pe acest site, vã exprimați acordul asupra folosirii lor. Am actualizat politicile în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Detalii.